Înaltul oficial aliat a făcut aceste precizări în cadrul unor remarci introductive pe care le-a susținut în deschiderea summitului formatului “București 9” care are loc marți în capitala Slovaciei, și care este co-prezidat de președinții Slovaciei, României și Poloniei.

“Deciziile pe care le vom lua la summitul NATO de la Vilnius din luna iulie vor fi foarte importante”, a spus Stoltenberg.

El a precizat că aliații vor consolida sprijinul pentru Ucraina cu un pachet de asistență multianuală pentru a o ajuta să facă tranziția de la standardele din epoca sovietică la standardele NATO și pentru a apropia Ucraina de NATO.

“Toți aliații sunt de acord că ușa NATO rămâne deschisă, că Ucraina va deveni membră a Alianței și că Rusia nu are drept de veto”, a subliniat secretarul general al Alianței.

De asemenea, la Vilnius, a spus Stoltenberg, aliații vor continua să consolideze descurajarea și apărarea.

“Ne vom angaja față de noi planuri de apărare și față de un nou model de forțe NATO, cu mai multe trupe la un nivel de pregătire mai ridicat și cu o comandă și un control NATO mai puternice. Trebuie să convenim, de asemenea, asupra unui angajament mai ferm față de creșterea investițiilor în domeniul apărării, cu cel puțin două procente din PIB“, a spus Stoltenberg.

Un apel similar a venit și din partea președintelui Klaus Iohannis, care a subliniat că la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius este necesară identificarea măsurilor necesare întăririi apărării aliate pe flancul estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

Luna trecută, Reuters relata, într-o analiză amplă, că la summitul de la Vilnius, care va avea loc în iulie, NATO se va întoarce în viitor, liderii urmând să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, modul în care Alianța va răspunde unui atac rusesc.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării ai celor nouă țări de pe flancul estic – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, un format creat de președinții României și Poloniei în 2015.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.