Emisiunea Europa AZi - Răspunsul SUA la planul ucrainean al "victoriei"/28.09.2024
Decizia guvernului de la Budapesta de a simplifica începând cu luna august a acestui an intrarea deținătorilor de pașapoarte rusești şi belaruse pe teritoriul Ungariei a provocat un val de nemulțumire în Uniunea Europeană. Pasul făcut de autorităţile pro-ruse ale Ungariei a stârnit indignare mai ales în țările baltice şi cele nordice, îngrijorate de pătrunderea spionilor Moscovei pe teritoriul lor cu misiunea de înfăptui acte de sabotaj. Dar în ce măsură decizia Ungariei pune în pericol securitatea europeană şi ce măsuri sunt luate pentru a combate riscurile legate de atacuri diversioniste pe teritoriul blocului comunitar? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.
Parlamentul European s-a reunit marţi, 16 iulie într-o nouă componenţă după alegerile desfăşurate la începutul lunii iunie. Timp de trei zile, legislativul de la Strasbourg a dezbătut cele mai arzătoare probleme ale blocului comunitar, care aveau să prefigureze programul de guvernare al coaliţiei centriste pro-europene care şi-a păstrat majoritatea după alegeri. Principalul test al acesteia urma să fie trecut în şedinţa de joi, când europarlamentarii trebuiau să voteze candidatura politicianului german Ursula von der Leyen la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru un nou mandat de cinci ani. Testul era crucial pentru evitarea unei crize politice la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care candidatul Partidului Popular European la şefia executivului comunitar, nu avea asigurate voturile necesare în legislativul de la Strasbourg. Dar cum au decurs negocierile pentru prevenirea unui blocaj politic? Cum au fost găsite voturile necesare şi în ce măsură Ursula von der Leyen poate îndeplini promsiunile date celor care au susţinut-o? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.
Liderii celor 27 de țări din Uniunea Europeană s-au întâlnit joi, la Bruxelles, la un summit decisiv pentru viitorul curs politic al blocului comunitar. Cele mai importante probleme de pe agenda reuniunii erau stabilirea priorităților politice pentru următorii cinci ani și desemnarea candidaților pentru cele mai înalte funcții ale instituțiilor Uniunii Europene. Cu zece zile înaintea summit-ului, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre se întâlniseră tot la Bruxelles pentru a conveni în prealabil asupra desemnării candidaților în posturile cheie ale Uniunii. Însă, în timpul reuniunii, pe neașteptate, s-a iscat un conflict chiar între liderii țărilor care reprezintă grupurile politice centriste care și-au păstrat după alegeri majoritatea în Parlamentul European. Dar cum au reușit să depășească aceste dispute politice și să convină asupra candidaților la șefia instituțiilor europene? Ce șanse au aceștia să fie votați în Parlamentul European? Şi de ce a fost ignorată poziția unor formațiuni de extrema dreapta al căror vot poate fi decisiv pentru aprobarea candidaților? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.
Reuniți la Bruxelles în ziua de luni, 17 iunie, cei 27 de lideri ai țărilor Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la candidații pentru pozițiile cheie în instituțiile blocului comunitar. Nu a fost găsit consens nici pentru cel de-al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene la care pretinde Ursula von der Leyen, înaintată din partea celui mai mare grup europarlamentar - Partidul Popular European. Dar cum și de ce se confruntă pe aceste teme liderii țărilor care fac parte din familiile europene centriste, care au obținut majoritatea în Parlamentul European după alegerile de acum două săptămâni? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.
Alegătorii din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene votează în această săptămână pentru o nouă componenţă a Parlamentului European, care ar putea schimba echilibrul de putere în politica blocului comunitar. Potrivit sondajelor, se așteaptă un succes relativ al extremiştilor de dreapta, euroscepticilor și oponenților ajutorului acordat Ucrainei. Dar de ce câștigă popularitate extrema dreaptă şi cum va afecta ascensiunea ei actualul curs al politicii europene? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.
Până la alegerile pentru Parlamentul European au mai rămas zile numărate, iar lupta electorală e extrem de acerbă. Potrivit sondajelor, partidele populiste „anti-europene” au şanse să obţină câștiguri semnificative şi în acest fel, ar putea înclina brusc balanța spre dreapta, ameninţând proiectele de bază ale Uniunii Europene. Dar cum arată actuala cursă electorală, de ce sunt importante alegerile pentru legislativul european, cine sunt cei mai importanţi actori politici şi ce mişcări fac pentru a se impune la scrutinul programat între 6 şi 9 iunie – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.