Europa AZi - Se va sfârşi războiul în această vară? Occidentul şi China duc tratative/20.04.2024

Trupele ruse își continuă ofensiva, profitând de criza de armament cu care se confruntă armata ucraineană. În mai multe zone ale liniei frontului din estul țării, soldații ucraineni se retrag zilnic cu zeci, iar uneori cu sute de metri în fața ofensivei trupelor ruse. În plus, Ucraina și-a epuizat în mare parte sistemele de apărarea antiaeriană, în timp ce Rusia îi atacă tot mai intens infrastructura civilă. Anume pe fondul acestei crize s-au intensificat și discuțiile dintre marile puteri mondiale privind reluarea unor negocieri pentru încetarea focului. Zilele trecute, Turcia a anunțat neoficial un plan de pace. China solicită între timp, participarea Rusiei la viitoarea conferință internațională la care președintele Ucrainei își va promova propriul plan de pace. Cancelarul Germaniei Olaf Scholz s-a reîntors miercuri de la Beijing cu soluția propusă de președintele Chinei privind principiile de încetare a conflictului. În scurt timp, și Putin e așteptat în vizită la Beijing, iar apoi liderul chinez va merge la Paris pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron. Acesta din urmă cheamă la rândul lui la încetarea temporară a focului în cele două săptămâni ale Jocurilor Olimpice pe care Franța le va găzdui începând cu 26 iulie. Mai mult, Macron a invitat Rusia la ceremoniile programate cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la debarcarea aliaților în Normandia, care vor avea loc pe 6 iunie la Paris. Să însemne oare aceste mişcări politice că liderii mondiali pregătesc încheierea, fie şi temporară, dar urgentă a războiului ruso-ucrainean? Cum şi de ce s-au intensificat negocierile şi ce şanse au acestea să ducă la încetarea conflictului militar? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa Azi – SUA forțează Kievul să accepte negocieri de pace. Parisul și Londra se opun/13.04.2024

Ucraina trece în prezent prin cea mai grea situație cu care s-a confruntat în cei peste doi de când a fost invadată de Rusia. Din cauza crizei acute de muniții și întârzierii sprijinului din partea Statelor Unite, armata ucraineană a trecut în defensivă, iar liderul de la Kiev Volodymyr Zelenskyy declară deschis că țara sa poate pierde războiul. În aceste condiții, în culisele diplomației occidentale e mare agitație. Liderii mondiali caută modalități pentru a pune capăt conflictului chiar dacă opiniile privind soluțiile de pace rămân extrem de controversate. Chiar și în sânul coaliției occidentale există diferențe majore cu privire la modul de rezolvare a conflictului. În pofida neînțelegerilor existente, principalii actori mondiali au început tratative intense pentru a găsi o soluție de compromis care să fie abordată la viitorul forum internațional de pace programat la mijlocul lunii iunie în Elveția. Dar ce șanse există pentru atingerea acestui obiectiv? – e întrebarea la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi – NATO nu mai poate miza pe SUA și are un nou plan/06.04.2024

Summitul miniștrilor de externe ai țărilor NATO din această săptămână a scos în evidență marile temeri ale occidentului legate de scăderea rolului geopolitic al Statelor Unite în lume. Disputele politice interne între legislatorii democrați și republicani au dus la blocarea sprijinului financiar pentru înarmarea Ucrainei, care e nevoită să reziste pe câmpul de luptă în condițiile unei crize acute de muniții. Situația se poate complica și mai mult în cazul în care după alegerile prezidențiale din noiembrie la Casa Albă va reveni republicanul Donald Trump, care a amenințat că va bloca orice ajutor american pentru Kiev pentru a pune capăt războiului. Însă majoritatea liderilor țărilor NATO se îndoiesc că în așa fel se va găsi o soluție de pace. Ba mai mult, țările Alianței Nord-Atlantice din Europa se tem că vor fi nevoite să sprijine Ucraina și să se apere pe ele însele de Rusia fără ajutorul militar al Statelor Unite. Pe fondul acestor provocări istorice secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a propus la summit-ul șefilor diplomațiilor țărilor membre un plan care să prevină aceste riscuri. Dar ce soluții prevede această inițiativă? De ce a fost respinsă din start de unele țări și acceptată parțial sau în totalitate de altele? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - De ce se teme UE să confiște banii Rusiei?/30.03.2024

Ţările Uniunii Europene continuă să dezbată aprins propunerea Comisiei Europene de a confisca veniturile din bunurile rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre nu au reuşit la summit-ul de săptămâna trecută să convină asupra unei soluţii unanime, chiar dacă majoritatea dintre ei sprijină propunerea de a folosi fondurile confiscate pentru achiziționarea de arme și muniții pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Dar cine şi de ce se împotriveşte acestei soluţii care ar ajuta armata ucraineană să reziste pe câmpul de luptă într-o perioadă în care Rusia îşi intensifică pe zi ce trece atacurile pe linia frontului? Sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi

Europa AZi - De ce se amână negocierile de aderare la UE?/23.03.2024

Șefii de stat sau de guvern ai blocului comunitar au cerut joi adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. În documentul adoptat, Consiliul European salută progresele înregistrate de cele două state în realizarea reformelor. Totuşi, liderii europeni au decis să înceapă cu ele negocierile de aderare în iunie, şi nu acum, precum sperau să se întâmple autorităţile de la Kiev şi Chişinău. Dar cum şi de ce a fost amânată începerea negocierilor de aderare după alegerile pentru Parlamentul European? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - Franţa, Germania şi Polonia se unesc împotriva Rusiei/16.03.2024

Pe fondul crizei de muniții și armament cu care se confruntă Ucraina, armata rusă și-a intensificat atacurile pe câmpul de luptă profitând în primul rând de întârzierea sprijinului militar pentru Kiev din partea Statelor Unite. În aceste condiții, liderii principalelor țări ale Uniunii Europene caută urgent soluții pentru a opri înaintarea Rusiei fiind conștienți că dacă Ucraina pierde războiul, securitatea Europei va fi în mare pericol. Una dintre principalele probleme o reprezintă însă disensiunile dintre Franța și Germania privind planul de sprijin pentru Ucraina - în timp ce liderul Franței Emmanuel Macron pledează pentru sporirea substanțială a ajutoarelor pentru Kiev, cancelarul Germaniei Olaf Scholz rămâne mai rezervat, mai ales față de poziția președintelui francez privind necesitatea de a trimite trupe occidentale în Ucraina. Dar cum încearcă să depășească liderii celor două țări disputele bilaterale și care e rolul Poloniei în crearea unei coaliții care să unească țările Uniunii Europene în fața amenințărilor Rusiei? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - Cum acţionează spionii ruşilor în Europa?/09.03.2024

Rusia și-a reluat cu o amploare deosebită operaţiunile de spionaj în ţările din Occident. Agenții ruși continuă să opereze în Uniunea Europeană și chiar au reușit să-și sporească prezența faţă de cea pe care o aveau în momentul declanşării războiului ruso-ucrainean. Un exemplu elocvent e interceptarea convorbirii telefonice secrete a ofițerilor de rang înalt ai Forțelor Aeriene Germane, despre livrarea rachetelor de croazieră în Ucraina. Incidentul a pus în gardă comunitatea europeană într-o perioadă în care scurgerea unor asemenea informaţii pe timp de război poate fi decisivă pentru viitorul continentului. Dar care a adevărata amploare a spionajului rusesc în Europa, cine sunt agenţii ruşi sub acoperire, ce scopuri urmăresc şi cât de periculos e acest război hibrid pentru securitatea europeană? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi – Este gata NATO să trimită militari în Ucraina?/02.03.2024

Anunţul președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea de a trimite în viitor trupe occidentale în Ucraina i-a uluit pe mulţi lideri ai ţărilor NATO şi a provocat reacţii virulente la Moscova. Macron a făcut această declaraţie pe neaşteptate după un summit informal la Paris, unde i-a găzduit pe lideri din peste 25 de ţări ale Alianţei Nord-Atlantice, întruniţi pentru a crea o coaliţie de state dispuse să livreze Ucrainei muniţii şi rachete cu rază medie şi lungă de acţiune. Mulţi lideri occidentali s-au grăbit să nege existenţa vreunui plan de a trimite militari NATO în Ucraina. Un asemenea scenariu a fost exclus chiar şi de liderii ţărilor din flancul estic al blocului militar trans-atlantic, care depun cele mai mari eforturi de a sprijini Ucraina împotriva agresiunii militare ruse. Dar de ce a admis preşedintele Franţei posibilitatea de a trimite trupe occidentale în Ucraina şi cât de real este acest lucru? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi. #tvrmoldova #moldova #ukrainewar #nato #OTNA

Emisiunea „Europa AZi”/17.02.2024

EUROPA Azi - E pregătită Europa de un atac al Rusiei?/10.02.2024

Marile temeri ale liderilor europeni privind pericolul unui atac rusesc asupra ţărilor din flancul estic al NATO au crescut o dată în plus după dezvăluirile făcute acum o lună de zile de către comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. Prezent pe 10 ianuarie în Parlamentul de la Strasbourg, el a mărturisit că în 2020 a fost martor al unui dialog purtat de preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen cu fostul președinte american Donald Trump, în timpul căruia fostul lider de la Casa Albă i-ar fi transmis şefului executivului de la Bruxelles că Statele Unite nu vor sări în ajutorul Europei dacă aceasta va fi atacată de Rusia. Aceste dezvăluiri au făcut înconjurul lumii, mai ales că Donald Trump are toate şansele să revină la Casa Albă după alegerile prezidenţiale din noiembrie. Acum când Trump a obţinut o influenţă neaşteptat de mare asupra republicanilor din Congresul american determinându-i să blocheze o nouă asistenţă financiară şi militară pentru Ucraina, Europa se vede nevoită să spijine de una singură această ţară a cărei armată a trecut în defensivă pe câmpul de luptă şi se confruntă cu o criză acută de muniţii.

EUROPA AZi – Cum a fost forțată Ungaria să accepte sprijinul pentru Ucraina?/03.02.2024

La începutul săptămânii, Uniunea Europeană se pregătea pentru o confruntare finală cu Ungaria, al cărei premier Viktor Orban continua să se împotrivească deschis includerii în bugetul multianual al blocului comunitar a unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Momentul adevărului era așteptat joi, 1 februarie, când șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene aveau programat un summit de urgență în încercarea de a-l convinge pe premierul maghiar - principalul aliat al lui Putin în Europa - să accepte noua asistență pentru Ucraina. Fără banii aliaților europeni, șansele Ucrainei de a rezista cu succes agresiunii ruse ar fi scăzut brusc, mai ales într-o perioadă în care livrarea asistenței americane e suspendată din cauza disputelor politice interne din Statele Unite. Aşa că liderii europeni urmau să facă faţă unui nou test crucial nu doar pentru apărarea Ucrainei, ci şi pentru securitatea întregului continent european. Iar cum au reuşit să-l treacă? - E întrebarea la care căutăm răspuns la Europa AZi.

EUROPA AZi – UE alunecă spre extremism/27.01.2024

Partidele populiste „anti-europene” ar putea obține câștiguri semnificative la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, şi în acest fel, ar putea înclina brusc balanța spre dreapta, ameninţând proiectele de bază ale Uniunii Europene. Această tendinţă e sugerată de cele mai recente sondaje de opinie, care pun în gardă Bruxeles-ul, îngrijorat tot mai mult că forţele de extrema dreaptă ar putea bloca după europarlamentare proiectele de bază ale Uniunii Europene. Inclusiv sprijinul pentru Ucraina, de care depinde securitatea întregului continent. Dar cum evoluează situaţia politică din ţările blocului comunitar de care depinde cel mai mult susţinerea Ucrainei şi ce şanse au într-adevăr forţele politice extremiste să schimbe cursul politicii blocului comunitar în acest an? Sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Emisiunea „Europa AZi”/2024 – AN CRUCIAL PENTRU SECURITATEA EUROPEI

Europa a intrat în 2024 fără prea mult optimism. Războiul pe care l-a declanșat Rusia în urmă cu aproape doi ani împotriva Ucrainei este departe de a se termina. Iar eşecul de anul trecut al ofensivei armatei ucrainene pe câmpul de luptă, urmat de trecerea ei în defensivă, pune şi mai mult în gardă lumea occidentală. Marile îngrijorări sunt legate de pericolul că Ucraina ar putea să nu reziste, iar războiul s-ar putea extinde pe tot continentul european. Şi asta într-o perioadă în care Ucraina îşi epuizează muniţiile, iar noile ajutoare din partea aliaţilor americani şi europeni întârzie din cauza disputelor politice. Dar care sunt cauzele acestor crize politice şi cum încearcă occidentul să le depăşească, inclusiv pentru a preveni escaladarea unui conflict militar direct cu Rusia? Sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

EUROPA AZi –Cum a fost depăşit impasul privind deschiderea negocierilor de aderare la UE?/16.12.2023

a mai puţin de doi ani de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina şi Republica Moldova au obţinut o decizie crucială din partea statelor membre ale blocului comunitar pentru a se integra în marea familie europeană. Liderii ţărilor Uniunii Europene au decis să deschidă negocierile de aderare cu cele două state confruntate cu agresiunea Rusiei. Dar cât de dificilă a fost luarea acestei decizii pe fondul unor dispute aprinse între liderii statelor membre, cum au fost depăşite acestea şi ce urmează după deschiderea negocierilor de aderare? Sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

EUROPA Azi – De ce nu se dezice China de Rusia?/09.12.2023

După Statele Unite, Uniunea Europeană a făcut în această săptămână o nouă încercare de a-și normaliza relațiile cu China. Acestea s-au deteriorat simțitor după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut. Beijingul a refuzat să condamne invazia, iar pericolul reizbucnirii unui Război Rece trezește mari temeri în Occident. Există riscul că lumea se poate împărți din nou în două blocuri dușmănoase – adică între alianţa țărilor occidentale în frunte cu Statele Unite, pe de o parte, și cea condusă de China cu țările sale aliate, și în primul rând Rusia, pe de altă parte. Pe fondul acestor îngrijorări, Uniunea Europeană, iar mai recent şi Statele Unite, depun eforturi susținute pentru a nu se îndepărta de China. Mai mult, Occidentul încearcă să convingă insistent Beijingul să pună presiune pe Moscova să oprească războiul, mai ales că acesta afectează direct şi economia Chinei. În decursul acestui an, cu asemenea îndemnuri, au ajuns rând pe rând la Beijing importanţi lideri europeni precum cei ai Germaniei, Spaniei și Franței. Însă niciunul dintre ei nu a reuşit să schimbe poziția Chinei față de război. O nouă ocazie s-a ivit în această săptămână, tot la Beijing, unde joi, a fost organizat primul summit China-Uniunea Europeană din ultimii patru ani. O nouă ocazie s-a ivit în această săptămână, tot la Beijing, unde joi a fost organizat primul summit China-Uniunea Europeană din ultimii patru ani. Dar cu ce s-au soldat noile eforturi ale liderilor europeni de a convinge China să se distanţeze de Rusia? – e întrebarea la care căutăm răspuns la Europa AZi.