Europa AZi - Pe muchie de cuţit, UE evită o criză politică de proporţii/20.07.2024

Parlamentul European s-a reunit marţi, 16 iulie într-o nouă componenţă după alegerile desfăşurate la începutul lunii iunie. Timp de trei zile, legislativul de la Strasbourg a dezbătut cele mai arzătoare probleme ale blocului comunitar, care aveau să prefigureze programul de guvernare al coaliţiei centriste pro-europene care şi-a păstrat majoritatea după alegeri. Principalul test al acesteia urma să fie trecut în şedinţa de joi, când europarlamentarii trebuiau să voteze candidatura politicianului german Ursula von der Leyen la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru un nou mandat de cinci ani. Testul era crucial pentru evitarea unei crize politice la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care candidatul Partidului Popular European la şefia executivului comunitar, nu avea asigurate voturile necesare în legislativul de la Strasbourg. Dar cum au decurs negocierile pentru prevenirea unui blocaj politic? Cum au fost găsite voturile necesare şi în ce măsură Ursula von der Leyen poate îndeplini promsiunile date celor care au susţinut-o? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Emisiunea „Europa AZi”.Biden, presat să deschidă Ucrainei ușa NATO/13.07.2024

Europa AZi - Franța, sub amenințarea unei mari crize politice/06.07.2024

Europa AZi - Meloni lăsată pe tuşă. Risc politic al centriştilor după alegeri./29.06.2024

Liderii celor 27 de țări din Uniunea Europeană s-au întâlnit joi, la Bruxelles, la un summit decisiv pentru viitorul curs politic al blocului comunitar. Cele mai importante probleme de pe agenda reuniunii erau stabilirea priorităților politice pentru următorii cinci ani și desemnarea candidaților pentru cele mai înalte funcții ale instituțiilor Uniunii Europene. Cu zece zile înaintea summit-ului, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre se întâlniseră tot la Bruxelles pentru a conveni în prealabil asupra desemnării candidaților în posturile cheie ale Uniunii. Însă, în timpul reuniunii, pe neașteptate, s-a iscat un conflict chiar între liderii țărilor care reprezintă grupurile politice centriste care și-au păstrat după alegeri majoritatea în Parlamentul European. Dar cum au reușit să depășească aceste dispute politice și să convină asupra candidaților la șefia instituțiilor europene? Ce șanse au aceștia să fie votați în Parlamentul European? Şi de ce a fost ignorată poziția unor formațiuni de extrema dreapta al căror vot poate fi decisiv pentru aprobarea candidaților? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - Conflict neașteptat între învingătorii alegerilor europene/22.06.2024

Reuniți la Bruxelles în ziua de luni, 17 iunie, cei 27 de lideri ai țărilor Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la candidații pentru pozițiile cheie în instituțiile blocului comunitar. Nu a fost găsit consens nici pentru cel de-al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene la care pretinde Ursula von der Leyen, înaintată din partea celui mai mare grup europarlamentar - Partidul Popular European. Dar cum și de ce se confruntă pe aceste teme liderii țărilor care fac parte din familiile europene centriste, care au obținut majoritatea în Parlamentul European după alegerile de acum două săptămâni? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - Cum arată noul Parlament European?/15.06.2024

Europa AZi – Alegeri europarlamentare pe muchie de cuțit/08.06.2024

Alegătorii din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene votează în această săptămână pentru o nouă componenţă a Parlamentului European, care ar putea schimba echilibrul de putere în politica blocului comunitar. Potrivit sondajelor, se așteaptă un succes relativ al extremiştilor de dreapta, euroscepticilor și oponenților ajutorului acordat Ucrainei. Dar de ce câștigă popularitate extrema dreaptă şi cum va afecta ascensiunea ei actualul curs al politicii europene? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi – Alegeri în UE. Toate drumurile duc la Roma/01.06.2024

Până la alegerile pentru Parlamentul European au mai rămas zile numărate, iar lupta electorală e extrem de acerbă. Potrivit sondajelor, partidele populiste „anti-europene” au şanse să obţină câștiguri semnificative şi în acest fel, ar putea înclina brusc balanța spre dreapta, ameninţând proiectele de bază ale Uniunii Europene. Dar cum arată actuala cursă electorală, de ce sunt importante alegerile pentru legislativul european, cine sunt cei mai importanţi actori politici şi ce mişcări fac pentru a se impune la scrutinul programat între 6 şi 9 iunie – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Emisiunea „Europa AZi”/25.05.2024

Europa AZi - Se va sfârşi războiul în această vară? Occidentul şi China duc tratative/20.04.2024

Trupele ruse își continuă ofensiva, profitând de criza de armament cu care se confruntă armata ucraineană. În mai multe zone ale liniei frontului din estul țării, soldații ucraineni se retrag zilnic cu zeci, iar uneori cu sute de metri în fața ofensivei trupelor ruse. În plus, Ucraina și-a epuizat în mare parte sistemele de apărarea antiaeriană, în timp ce Rusia îi atacă tot mai intens infrastructura civilă. Anume pe fondul acestei crize s-au intensificat și discuțiile dintre marile puteri mondiale privind reluarea unor negocieri pentru încetarea focului. Zilele trecute, Turcia a anunțat neoficial un plan de pace. China solicită între timp, participarea Rusiei la viitoarea conferință internațională la care președintele Ucrainei își va promova propriul plan de pace. Cancelarul Germaniei Olaf Scholz s-a reîntors miercuri de la Beijing cu soluția propusă de președintele Chinei privind principiile de încetare a conflictului. În scurt timp, și Putin e așteptat în vizită la Beijing, iar apoi liderul chinez va merge la Paris pentru discuții cu președintele francez Emmanuel Macron. Acesta din urmă cheamă la rândul lui la încetarea temporară a focului în cele două săptămâni ale Jocurilor Olimpice pe care Franța le va găzdui începând cu 26 iulie. Mai mult, Macron a invitat Rusia la ceremoniile programate cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la debarcarea aliaților în Normandia, care vor avea loc pe 6 iunie la Paris. Să însemne oare aceste mişcări politice că liderii mondiali pregătesc încheierea, fie şi temporară, dar urgentă a războiului ruso-ucrainean? Cum şi de ce s-au intensificat negocierile şi ce şanse au acestea să ducă la încetarea conflictului militar? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa Azi – SUA forțează Kievul să accepte negocieri de pace. Parisul și Londra se opun/13.04.2024

Ucraina trece în prezent prin cea mai grea situație cu care s-a confruntat în cei peste doi de când a fost invadată de Rusia. Din cauza crizei acute de muniții și întârzierii sprijinului din partea Statelor Unite, armata ucraineană a trecut în defensivă, iar liderul de la Kiev Volodymyr Zelenskyy declară deschis că țara sa poate pierde războiul. În aceste condiții, în culisele diplomației occidentale e mare agitație. Liderii mondiali caută modalități pentru a pune capăt conflictului chiar dacă opiniile privind soluțiile de pace rămân extrem de controversate. Chiar și în sânul coaliției occidentale există diferențe majore cu privire la modul de rezolvare a conflictului. În pofida neînțelegerilor existente, principalii actori mondiali au început tratative intense pentru a găsi o soluție de compromis care să fie abordată la viitorul forum internațional de pace programat la mijlocul lunii iunie în Elveția. Dar ce șanse există pentru atingerea acestui obiectiv? – e întrebarea la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi – NATO nu mai poate miza pe SUA și are un nou plan/06.04.2024

Summitul miniștrilor de externe ai țărilor NATO din această săptămână a scos în evidență marile temeri ale occidentului legate de scăderea rolului geopolitic al Statelor Unite în lume. Disputele politice interne între legislatorii democrați și republicani au dus la blocarea sprijinului financiar pentru înarmarea Ucrainei, care e nevoită să reziste pe câmpul de luptă în condițiile unei crize acute de muniții. Situația se poate complica și mai mult în cazul în care după alegerile prezidențiale din noiembrie la Casa Albă va reveni republicanul Donald Trump, care a amenințat că va bloca orice ajutor american pentru Kiev pentru a pune capăt războiului. Însă majoritatea liderilor țărilor NATO se îndoiesc că în așa fel se va găsi o soluție de pace. Ba mai mult, țările Alianței Nord-Atlantice din Europa se tem că vor fi nevoite să sprijine Ucraina și să se apere pe ele însele de Rusia fără ajutorul militar al Statelor Unite. Pe fondul acestor provocări istorice secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a propus la summit-ul șefilor diplomațiilor țărilor membre un plan care să prevină aceste riscuri. Dar ce soluții prevede această inițiativă? De ce a fost respinsă din start de unele țări și acceptată parțial sau în totalitate de altele? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - De ce se teme UE să confiște banii Rusiei?/30.03.2024

Ţările Uniunii Europene continuă să dezbată aprins propunerea Comisiei Europene de a confisca veniturile din bunurile rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre nu au reuşit la summit-ul de săptămâna trecută să convină asupra unei soluţii unanime, chiar dacă majoritatea dintre ei sprijină propunerea de a folosi fondurile confiscate pentru achiziționarea de arme și muniții pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Dar cine şi de ce se împotriveşte acestei soluţii care ar ajuta armata ucraineană să reziste pe câmpul de luptă într-o perioadă în care Rusia îşi intensifică pe zi ce trece atacurile pe linia frontului? Sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi

Europa AZi - De ce se amână negocierile de aderare la UE?/23.03.2024

Șefii de stat sau de guvern ai blocului comunitar au cerut joi adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. În documentul adoptat, Consiliul European salută progresele înregistrate de cele două state în realizarea reformelor. Totuşi, liderii europeni au decis să înceapă cu ele negocierile de aderare în iunie, şi nu acum, precum sperau să se întâmple autorităţile de la Kiev şi Chişinău. Dar cum şi de ce a fost amânată începerea negocierilor de aderare după alegerile pentru Parlamentul European? – sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.

Europa AZi - Franţa, Germania şi Polonia se unesc împotriva Rusiei/16.03.2024

Pe fondul crizei de muniții și armament cu care se confruntă Ucraina, armata rusă și-a intensificat atacurile pe câmpul de luptă profitând în primul rând de întârzierea sprijinului militar pentru Kiev din partea Statelor Unite. În aceste condiții, liderii principalelor țări ale Uniunii Europene caută urgent soluții pentru a opri înaintarea Rusiei fiind conștienți că dacă Ucraina pierde războiul, securitatea Europei va fi în mare pericol. Una dintre principalele probleme o reprezintă însă disensiunile dintre Franța și Germania privind planul de sprijin pentru Ucraina - în timp ce liderul Franței Emmanuel Macron pledează pentru sporirea substanțială a ajutoarelor pentru Kiev, cancelarul Germaniei Olaf Scholz rămâne mai rezervat, mai ales față de poziția președintelui francez privind necesitatea de a trimite trupe occidentale în Ucraina. Dar cum încearcă să depășească liderii celor două țări disputele bilaterale și care e rolul Poloniei în crearea unei coaliții care să unească țările Uniunii Europene în fața amenințărilor Rusiei? - sunt întrebări la care căutăm răspuns la Europa AZi.