Agenția de Mediu a subliniat că, potrivit articolului 27, alineatul 4, al Legii privind emisiile industriale din 2022, în cazul în care actul permisiv de mediu deținut expiră într-o perioadă mai scurtă de 24 de luni, după intrarea în vigoare a legii respective, Agenția de Mediu, din oficiu, prelungește termenul de valabilitate al acestuia până la 24 de luni, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu”, se menționează într-un comunicat al Agenției.

Acest fapt, subliniază sursa citată, a fost precizat în scrisoarea remisă uzinei pe 25 octombrie 2024, fiind astfel prelungit termenul autorizației pe perioada cuprinsă între 21 octombrie 2025 și 20 octombrie 2026. Prin urmare, Uzina Metalurgică din Râbnița are toate actele de necesare din partea Agenției de Mediu ca să funcționeze legal.

Operatorul este obligat să monitorizeze emisiile

Agenția de Mediu a relevat deopotrivă că prelungirea autorizației nu reprezintă o nouă autorizare, iar operatorul este obligat să monitorizeze emisiile, gestionarea deșeurilor și calitatea apelor uzate, raportând periodic autorității.

„Conform informației prezentate de Laboratorul de referință a Agenției de Mediu, în ultimele 24 de ore, până la ora 12:00 în data de 23 octombrie, nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor concentrațiilor medii limită (pe 24 ore) la stațiile automate”, se spune în comunicatul Agenției.

Controversa legată de autorizația mediu pentru Uzina Metalurgică din Râbnița survine în contextul în care omul de afaceri Alexandru Rotaru, care se prezintă drept expert în domeniul siderurgic, a semnalat recent într-un demers către Agenția de Mediu că funcționarea combinatului transnistrean are un impact sporit asupra mediului, care afectează atât Republica Moldova, cât și regiunea în general, inclusiv Ucraina și populația de pe cursul Nistrului.

Toxice chiar și în concentrații mici

„În condițiile în care temperaturile atinse în cuptorul electric cu arc (EAF), arcul electric, de peste 3.500 de grade Celsius, nu doar fierul se evaporă (pierderile fiind chiar și de 10-15%), dar și elemente extrem de dăunătoare mediului, care trec în fază gazoasă la temperaturi mult mai joase (sub 1.000 de grade Celsius), cum ar fi: Zincul (910 de grade Celsius); sulful (450 de grade Celsius); arseniul (620 de grade Celsius); mercurul, plumbul, cadmiul, cromul”, se menționează în demersul lui Alexandru Rotaru.

El subliniază că toxicitatea intrinsecă a prafului de cuptor electric provine de la aceste metale grele, care sunt toxice chiar și în concentrații mici și nu sunt biodegradabile.

„Ulterior, vaporii se condensează sub formă de particule fine de praf, care pot fi ușor inhalate de lucrători sau dispersate în mediu dacă nu sunt gestionate corespunzător. Motivarea acestei scrisori este de a sensibiliza conducerea Agenției de Mediu că producția de oțel nu este o chestiune elementară și (...) poate duce la consecințe grave.”

Alexandru Rotaru a subliniat de asemenea că Uzina Metalurgică din Râbnița a desfășurat activități industriale fără o autorizație de mediu valabilă, iar obținerea acesteia în premieră s-a făcut în baza unei decizii politice, fără o fundamentare reală privind respectarea normelor de mediu și contrar legii.

„Nu au fost efectuate investiții relevante în sisteme moderne”

„Uzina Metalurgică trebuia să asigure respectarea celor mai bune practici și să folosească cele mai bune tehnologii disponibile. (...) Concret, nu au fost efectuate investiții relevante în sisteme moderne și eficiente de protecție a mediului. Până în prezent, instalațiile de desprăfuire utilizate sunt bazate pe electromagneți, o tehnologie învechită care nu mai face parte din lista BAT (cele mai Bune Tehnologii Disponibile) aplicate în Uniunea Europeană și alte țări din regiune”, a subliniat omul de afaceri.

El a sugerează că fumul negru semnalează eliberarea unor substanțe extrem de poluante, mai periculoase decât praful obișnuit (roșu/gri). „Indică în general o ardere incompletă sau arderea excesivă a contaminanților pe bază de hidrocarburi din șarja de fier vechi, cum ar fi ulei, grăsime, vopsea sau plastic. În loc de dioxid de carbon (CO2), arderea produce funingine (carbon particulat), care este neagră”, a subliniat Alexandru Rotaru.

Responsabilii de mediu: Autorizația a fost emisă în urma unui control

TVR Moldova a contactat responsabili din domeniul mediului care au precizat că Uzina Metalurgică Moldovenească funcționează legal atât din punct de vedere juridic, cât și al normelor de mediu. Ei au subliniat că, inițial, Uzina Metalurgică din Râbnița a obținut autorizație prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, dar ulterior activitatea întreprinderii a fost supusă unui control riguros din partea angajaților agenției. Prin urmare, acuzațiile că autorizațiile ar fi fost emise „politic” sunt neîntemeiate.

Această controversă se desfășoară pe fundalul unei creșterii cu 80 la sută în ultimii zece ani a numărului oamenilor cu tumori maligne în localitatea Mateuți, Rezina, amplasată vizavi de Uzina Metalurgică din Râbnița.

La nivel național, în Republica Moldova, în ultimul deceniu, numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută, potrivit unei investigații realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. Localitatea Mateuți este amplasată între Uzina Metalurgică din Râbnița, Uzina de ciment Lafarge Moldova și Combinatul de Ciment din Râbnița.

Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria.