După alegerile de săptămâna trecută, Partidul Popular European de centru-dreapta rămâne cel mai mare grup europarlamentar cu aproximativ 190 de locuri. Partenerii săi social-democraţi din fosta, şi cel mai probabil din viitoarea mare coaliţie din Parlamentul European, au obţinut locul doi la alegeri având acum 136 de mandate. Celălalt grup politic din fosta coaliţie e reprezentat de liberalii de la Renew care şi-au păstrat locul trei cu 80 de locuri în legislativ. Calculele arată că în general, partidele de centru și-au menținut pozițiile. Formaţiunile de centru-dreapta, centru-stânga, cele liberale și ecologiste îşi păstrează o majoritate de peste 450 din cele 720 de locuri. Însă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va candida pentru un nou mandat din partea Partidului Popular European, a semnalat că pentru o Europă puternică e nevoie de o majoritate de centru stabilă capabilă să atragă şi europarlamentari din afara tradiţionalei coaliţii.
URSULA VON DER LEYEN : „Acum, aceste alegeri ne-au transmis două mesaje. În primul rând, rămâne o majoritate de centru pentru o Europă puternică. Și asta este crucial pentru stabilitate. Cu alte cuvinte, centrul îşi menţine poziţiile. Dar e adevărat, că extremele de stânga și de dreapta au câștigat susţinere și, de aceea, rezultatul reprezintă o mare responsabilitate pentru partidele din centru”.
De cealaltă parte, partidele de dreapta și de extrema dreaptă au obţinut un succes relativ la nivelul Parlamentului European, dar notabil la nivel naţional. Grupul Reformiştilor şi Conservatorilor în care intră partidul Fraţii Italiei al premierului de la Roma Giorgia Meloni, a obţinut 76 de mandate, ceea ce înseamnă peste 10 la sută din numărul total al acestora. În comparaţie cu alegerile de acum cinci ani, grupul Reformiştilor şi Conservatorilor a avansat cu doar jumătate de procent în legislativul european. Remarcabil a fost însă rezultatul obţinut la nivel naţional de partidul Giorgiei Meloni pentru care au votat aproape 30 la sută dintre italieni. Acest scor electoral îi oferă partidului Fraţii Italiei 24 de locuri în Parlamentul European, adică cu o treime din cele deţinute de grupul europarlamentar al Conservatorilor şi Reformiştilor.
GIORGIA MELONI prim-ministru al Italiei, președinte al partidului „Frații Italiei”: „Mi se pare că sistemul italian devine din nou un sistem bipolar. Aceasta este o veste bună pentru că într-un sistem bipolar există viziuni distincte și opuse asupra lumii, care se află într-o confruntare directă. E un sistem în care cetățenii sunt întrebați ce parte aleg. Astăzi, cetăţenii ne-au spus de partea cui sunt şi noi trebuie să fim capabili să înţelegem sensul acestui mesaj”.
Celălalt grup europarlamentar de extrema dreaptă Identitate şi Democraţie, în care intră şi Adunarea Naţională franceză a lui Jordan Bardella şi Marine Le Pen, a obţinut sub 58 de mandate la europarlamentare. Asta înseamnă 8 la sută din numărul de locuri din actualul legislativ. E o creştere de un singur procent pentru Identitate şi Democraţie faţă de legislatura trecută. Totuşi, dacă la nivel european, nici acest grup de extrema dreaptă nu a avansat semnificativ, atunci la nivel naţional, rezultatul obţinut de unele dintre ele a cutremurat scena politică din unele ţări. Cel mai elocvent exemplu e cel al Franţei unde Adunarea Naţională a obţinut treizeci şi două la sută din voturi - dublu faţă de voturile exprimate pentru coaliția liberală a președintelui Emmanuel Macron. Acest rezultat electoral i-a adus Adunării Naţionale 30 din cele 81 de locuri rezervate Franței în Parlamentul European.
Scorul electoral al dreptei radicale l-a determinat pe preşedintele ţării Emmanuel Macron să facă provoace alegeri parlamentare anticipate dizolvând camera inferioară a legislativului de la Paris. Macron a explicat că ar vrea în acest fel să oprească ascensiunea forţelor de extrema dreaptă.
Un alt succes notabil al forţelor de extrema dreaptă la europarlamentare, care semnalează schimbări esenţiale pe scena politică a unei ţări, s-a înregistrat în Germania. Partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania a învins toate cele trei partide care fac parte din actuala coaliție a cancelarului Olaf Scholz și a ocupat locul doi. A fost depăşită doar de opoziţia conservatoare reprezentată de Uniunea Creştin-Democrată şi de cea Creştin-Socială care i-au asigurat Partidului Popular European 30 de mandate în legislativul de la Strasbourg. Alternativa pentru Germania a obţinut 16 la sută din voturi şi respectiv, 15 dintre cele 96 de locuri rezervate Germaniei în Parlamentul European.
Un rezultat bun la europarlamentare a obţinut şi dreapta radicală din Belgia, unde premierul liberal Alexander De Croo s-a văzut nevoit să demisioneze după ce primul loc i-a revenit partidului de extrema dreaptă Interesul Flamand.
În Ungaria, formaţiunea populistă Fidesz a premierului Viktor Orban a obţinut 45 la sută din voturi şi respectiv 9 locuri în Parlamentul European. Fidesz nu intră însă în niciun grup europarlamentar fiind exclus anterior din cel al Partidului Popular European pentru încălcarea normelor de drept în Ungaria.
În România, Partidul de extrema dreaptă AUR a obţinut 15 la sută din voturi – al doilea rezultat după cel al alianţei PNL-PSD pentru care a votat aproape jumătate din electorat. Astfel, grupul europarlamentar al Partidului Popular European va avea 11 deputaţi români din partea PNL şi grupul Social-Democraţilor alţi 11 din partea PSD.
Partidele ultra-conservatoare și naționaliste au învins sau au obținut câștiguri semnificative și în alte ţări ale Uniunii Europene precum Austria, Grecia Țările de Jos sau Spania, iar în Cipru, partidul de extrema dreaptă ELAM a câștigat pentru prima dată în istorie un loc în Parlamentul European.
Perdanții alegerilor europarlamentare sunt Verzii. În noua componență a Parlamentului European, aceștia vor avea 52 de locuri – cu aproape 20 mai puţin decât în legislativul trecut. Grupul Verzilor a ocupat abia poziţia a şasea după ce a suferit pierderi importante în cele mai mari state membre ale Uniunii Europene, în special în Germania, unde ecologiştii fac parte dintr-un guvern de coaliție care promovează legi nepopulare.
În afară de ecologişti, un scor electoral dezamăgitor a obţinut grupul liberal Renew. Pe lângă înfrângerea majoră din Franța, acesta a suferit pierderi semnificative în Germania și Spania. Drept urmare, va avea doar 80 de mandate în Parlamentul European – cu peste 20 mai puţin decât în legislatura trecută.
