„Noi mereu subliniem faptul că agresiunea împotriva Ucrainei creează în toată lumea nişte provocări pentru securitatea alimentară. Acest element este unic în dreptul umanitar. (…) Dacă un oraş este asediat, este interzis să se provoace foamete în oraşul respectiv. Dar în 2022 situaţia a fost opusă în Ucraina, deoarece Odesa şi porturile din jurul Odesei erau blocate. (…) O situaţie nouă în ceea ce priveşte dreptul umanitar şi chestiunile de securitate este şi modul în care agresiunea împotriva unui stat net exportator important şi pentru România, care este tot un stat net exportator, poate crea o provocare globală în materie de securitate. Cred că acum, împreună cu partenerii noştri, vom reuşi să atenuăm aceste probleme care au fost prezente în regiunea Mării Negre. O a doua chestiune este buna cooperare între Ucraina şi România, care ne asigură că ne bazăm nu doar pe porturile noastre, ci folosim şi infrastructura fluvială şi potenţialul Portului Constanţa, ceea ce creează o nouă dimensiune pentru situaţia securitară în regiunea Mării Negre (…) Acum cred că acest parteneriat între Ucraina şi România creează un nou centru gravitaţional în zona Mării Negre, în ceea ce priveşte potenţialul nostru de exporturi nete, în folosul securităţii alimentare mondiale”, a spus Kachka.

Demnitarul a adăugat că speră ca discuţiile cu autorităţile din Polonia pe tema cerealelor să se concretizeze într-o înţelegere reciprocă, aşa cum se întâmplă între Ucraina şi România.

„Pentru noi este important ca, pe viitor, să înţelegem de la bun început cum se dezvoltă sectoarele agricole atât în ţara noastră, cât şi în România, astfel încât să ne asigurăm nu doar coexistenţa paşnică. Aşa ni s-a întâmplat nouă cu Polonia. Trecem în prezent prin nişte dezbateri dureroase, dar constructive. Cât priveşte viitorul, probabil că vom ajunge la o frontieră deschisă cu Polonia, astfel încât să nu existe temeri. Nu mă refer la deteriorări ale relaţiei noastre, mă refer la eliminarea temerilor şi să avem încredere unii în ceilalţi. În cazul României am ajuns la această înţelegere reciprocă şi azi funcţionăm şi operăm fără obstacole sau limitări majore (…) Sunt necesari mai mulţi ani până ce fermierii vor putea să judece ei înşişi ce culturi să cultive, fără a avea ajutor de la guvern, fără a avea multe informaţii din partea instituţiilor de stat. În prezent, în Ucraina situaţia stă în felul următor: producţia de cereale este mult prea periculoasă din cauza diferiţilor factori volatili, în special a preţului. Noi sperăm ca preţul să se stabilizeze, pentru ca activitatea trebuie să fie previzibilă pe cinci ani pentru fermieri”, a precizat oficialul ucrainean.

Ediţia cu numărul 8 a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”, dedicat problemelor de apărare, securitate şi relaţii internaţionale privind regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor, are loc la Bucureşti, în perioada 23-24 mai.

Potrivit organizatorului, New Strategy Center, forumul include 41 de paneluri şi 161 de oficiali, diplomaţi, militari şi analişti de renume din statele-membre ale Uniunii Europene şi NATO, precum şi din ţări partenere.

Temele centrale ale acestei ediţii abordează securitatea în regiunea Mării Negre, ameninţările de tip hibrid care se manifestă pe multiple planuri, aspecte ce ţin de securitatea energetică, securitatea alimentară, combaterea dezinformării, rezilienţa cibernetică, securitatea Balcanilor de Vest şi alte subiecte prioritare pe agenda publică.