Pe vremuri, năframa, broboada sau batista făceau diferența, pentru că arătau statutul femeilor. Piese de colecție au fost expuse la un eveniment, organizat în satul Goian, la muzeul improvizat de Maria Romanciuc, a fost prezentată o expoziție de năframe. Fiecare piesă are o poveste a ei.
MARIA COCIU: „Aceasta este basmaua mamei mele ... mama era deosebita ... cum o sa fiu si eu cum o sa fiu mama ... miroase a mama”
Femeile din Ansamblul folcloric „Șezătoarea”, de la Ciorescu, păstrează cu drag tradițiile și portul popular.
LILIA BODAREV membră a comunității „Șezătoarea Basarabiei”: „Îmi este foarte dragă această broboadă, este a bunicii mele ... chiar nici nu o spăl ... raionul Dondușeni ... mă mândresc cu asta”.
Și Lidia Ciobanu a prezentat câteva broboade, cu o însemnătate aparte pentru ea.
LIDIA CIOBANU: „Purtând în cap acea năframă ... peste 40 de ani ... un cadou din anii 80 ... o port cu mare drag, chiar îmi prinde bine la o expoziție oarecare..Cea mai mult tin la ea ... pe care ... ambele albe ... și o salincă neagră. Erau și șaluri care se purtau peste ... costa 20 de ruble ... pe poliță ... nu se cumpărau. Să le păstrăm și noi. Am vrut ca să rămână aceste băsmăli ... aceste valori ca sa stie ce am avut ... aceste valori frumoase ... in comun ... tradiționale anume”.
Elena Samoilă este din Boșcana. Acolo a creat un muzeu al localității și a adunat de prin sat diferite obiecte vechi, între care și basmale.
ELENA SAMOILĂ: „Am o expoziție ... diferite broboade. Multe broboade de aici de la bunica mea ... se purta când erau viscole ... peste oricare broboadă îl scotea. Broboade la nunți la cumătrii, pe la dealuri ... le țineau de sărbători ... de la lume. Aici am pus îndeosebi pe mama ... la biserică. O broboadă deosebită ... când surorile o cumpărau, era bună ... se strângea...”
