Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN), formaţiunea condusă de tânărul Jordan Bardella, s-a clasat detaşat pe primul loc duminică în turul întâi al alegerilor legislative istorice din Franţa care ar putea deschide uşile puterii extremei drepte pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, transmite Agerpres cu referire la AFP.
Cu 34-34,2% din voturi, RN şi aliaţii săi devansează coaliţia de stânga a Noului Front Popular (NFP), care obţine 28,1-29,1%, cu mult în faţa taberei lui Emmanuel Macron (20,3-21,5 %), la acest vot marcat de o creştere semnificativă a participării, indică două sondaje.
Primele proiecţii de mandate pentru viitoarea Adunare Naţională, care trebuie citite cu multă precauţie, creditează RN şi aliaţii săi cu majoritate relativă puternică sau chiar o majoritate absolută, la finalul turului al doilea al legislativelor pe 7 iulie.
Francezii "au dat un verdict fără apel", s-a bucurat duminică seara Jordan Bardella, 28 de ani, care pare să se apropie nestingherit de Matignon, sediul prim-ministrului.
Al doilea tur al alegerilor legislative va fi "unul dintre cele mai decisive din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republici" franceze, fondată în 1958, a adăugat el, dând asigurări că doreşte să fie dacă va câştiga "premierul tuturor francezilor", "un premier de coabitare care respectă Constituţia", dar "intransigent".
Pariul preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Naţională în seara înfrângerii candidaţilor săi la alegerile europene din 9 iunie este în orice caz definitiv pierdut.
"Blocul macronist" este "practic şters", s-a bucurat şefa extremei drepte, Marine Le Pen, care a pierdut în faţa şefului statului la ultimele două alegeri prezidenţiale.
Francezii au arătat "dorinţa lor de a întoarce pagina celor şapte ani de putere dispreţuitoare şi corozivă" a şefului statului Emmanuel Macron, a spus Marine Le Pen, aleasă din primul tur în circumscripţia ei din departamentul Nord.
Legislativele au ca scop alegerea celor 577 de deputaţi din Adunarea Naţională, a cărei viitoare faţă va depinde de negocierile dintre partide şi de eventualele retrageri şi instrucţiuni de vot din fiecare circumscripţie. Mai ales că această a doua rundă ar putea fi marcată de un număr record de triangulare (alegeri între primii trei candidaţi).
"În faţa RN, a venit timpul pentru o mare uniune, clar democrată şi republicană, pentru turul doi", a afirmat Emmanuel Macron într-o declaraţie scrisă.
Dar în timp ce "frontul republican" împotriva extremei drepte a continuat să se fisureze de-a lungul anilor, preşedintele francez nu a clarificat complet atitudinea de urmat în cazul unor dueluri între RN şi NFP sau triunghiulare.
Tenorii din tabăra lui păreau până în prezent să încline spre "nici RN, nici La France insoumise (LFI)", partidul radical de stâng membru al NFP, o poziţie criticată la nivel intern.
La stânga, ecologiştii, socialiştii şi comuniştii au anunţat că se vor retrage dacă un alt candidat, inclusiv din majoritatea prezidenţială, este mai bine plasat pentru a face baraj RN.
Liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, care a calificat aceste alegeri drept o "înfrângere grea şi incontestabilă" pentru Emmanuel Macron, a mers în aceeaşi direcţie anunţând retragerea candidaţilor de stânga care au ieşit duminică pe poziţia a treia, dacă RN este în măsură să câştige într-o circumscripţie electorală.
În schimb, partidul conservator de dreapta Les Républicains (LR) a refuzat să-şi îndemne alegătorii să voteze împotriva RN duminica viitoare.
"Avem şapte zile pentru a salva Franţa de la o catastrofă", a declarat la rândul său europarlamentarul de stânga Raphaël Glucksmann, care a cerut tuturor candidaţilor care au ieşit pe locul al treilea să se retragă.
Dacă Jordan Bardella va ajunge la Matignon, ar fi prima dată de la Al Doilea Război Mondial când un guvern de extremă dreaptă ar conduce Franţa. Preşedintele RN a avertizat, însă, că va accepta postul de prim-ministru doar dacă partidul său deţine majoritatea absolută.
Ar fi, de asemenea, o coabitare fără precedent între Emmanuel Macron, preşedinte pro-european, şi un guvern mult mai ostil Uniunii Europene, care ar putea scoate scântei în privinţa prerogativelor celor doi şefi ai executivului, în special în materie de diplomaţie şi apărare.
Un alt scenariu posibil este cel al unui parlament blocat, fără posibilă alianţă între tabere foarte polarizate, cu riscul de a scufunda Franţa în necunoscut.
În ciuda diferenţelor care păreau ireconciliabile, stânga a reuşit să se unească în urma dizolvării Adunării Naţionale. Dar dezacordurile dintre stânga radicală şi partenerii săi, în special cu privire la conducerea contestată a lui Jean-Luc Mélenchon, au reapărut rapid.
În acest timp, nimic nu a părut să încetinească dinamica RN în campanie privind puterea de cumpărare şi împotriva imigraţiei: nici poziţia indecisă legată de abrogarea reformei pensiilor a lui Emmanuel Macron, nici controversele asupra binaţionalilor, nici remarcile controversate ale unor candidaţi de extremă dreapta.
La finalul acestei zile care a cunoscut un aflux puternic în secţiile de votare, participarea ar urma să fie de cel puţin 65% dintre cei înscrişi, potrivit instituţiilor de sondaj, faţă de 47,51% în 2022 şi 67,9% la ultimele alegeri legislative organizate după o dizolvare, în 1997.
