NATO nu se va lăsa intimidată de ameninţările Rusiei, ci îşi va menţine sprijinul puternic pentru Kiev, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, în prima sa vizită la misiunea Alianţei pentru Ucraina din Wiesbaden, care urmează să preia coordonarea ajutorului militar de la SUA, relatează News.ro, care citează Reuters.
„Mesajul (către liderul rus Vladimir Putin) este că vom continua, că vom face ceea ce este necesar pentru a ne asigura că nu va obţine ceea ce doreşte, că Ucraina va învinge”, a declarat el luni pentru Reuters într-un interviu comun cu radioul public german Hessischer Rundfunk, scrie G4Media.
Rutte a vorbit de la Clay Barracks, baza americană care găzduieşte sediul noii misiuni, denumită NATO Security Assistance and Training for Ukraine (Misiunea NATO pentru Asistenţă şi Antrenament pentru Ucraina – NSATU), care va prelua treptat coordonarea ajutorului militar occidental pentru Kiev. Mişcarea este văzută în general ca un efort de a proteja mecanismul de ajutor împotriva unei posibile reveniri la Casa Albă a lui Donald Trump, un critic al NATO. Cu toate acestea, diplomaţii recunosc că predarea coordonării ajutorului militar către NATO ar putea avea un efect limitat, având în vedere că SUA este puterea dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armelor Ucrainei.
Vorbind într-unul dintre cele 12 corturi verzi care găzduiesc NSATU pe măsură ce baza este construită, Rutte s-a adresat luni trupelor aliate din peste 10 de state, care lucrează deja aici. Misiunea se va muta, într-o etapă ulterioară, într-un hangar din apropiere şi va fi completată de trupele ucrainene.
Se preconizează ca NSATU să aibă un efectiv total de aproximativ 700 de persoane, inclusiv trupe staţionate la cartierul general militar al NATO SHAPE din Belgia şi la centrele logistice din Polonia şi România.
Baza de la Wiesbaden găzduieşte, de asemenea, unitatea americană responsabilă cu rachetele cu rază lungă de acţiune pe care Washingtonul le va desfăşura temporar în Germania începând cu 2026, pentru a contracara ceea ce ambele ţări descriu ca fiind o ameninţare reprezentată de rachetele ruseşti staţionate în apropiere de Kaliningrad, la aproximativ 500 de kilometri de Berlin.
În prima sa vizită în Germania în calitate de şef al NATO, Rutte a salutat măsura, care a fost denunţată de Rusia drept o provocare şi a stârnit o dezbatere aprinsă în Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz.
Rutte, care a fost prim-ministru al Olandei din 2010 până în 2024, a declarat că este esenţial ca NATO să aibă întreaga gamă de capacităţi necesare pentru a descuraja o ameninţare rusă. „Noi suntem NATO. Suntem o alianţă defensivă, nu suntem ofensivă. Nu suntem interesaţi să capturăm nicio parte a unei alte ţări din afara teritoriului NATO”, a spus el.
„Ca alianţă democratică, cea mai puternică alianţă militară din istoria lumii, care deserveşte 1 miliard de oameni, suntem pregătiţi să facem faţă oricărei ameninţări. Nu ne vom lăsa niciodată intimidaţi de adversarii noştri”, a dat asigurări Rutte.
Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul Olaf Scholz au anunţat desfăşurarea rachetelor în marja summitului NATO din iulie, descriind-o ca o soluţie provizorie până când Germania, Franţa şi alte câteva ţări europene îşi vor dezvolta propriile rachete cu o rază de acţiune similară.
