Potrivit lui Sergiu Prodan, este vorba despre Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi, de pe strada București, 62, din Chișinău, care a fost construit în anii ’70 ai secolului XIX.

Epopeea începe în 2006, când Guvernul din acea perioadă a transmis cu titlu gratuit edificiul din strada București 62, împreună cu acareturile din curte și terenul aferent la balanța Ministerului Culturii. Scopul, după cum scria și în hotărârea de atunci a fost protejarea patrimoniului național cultural, spune Sergiu Prodan, care a menționat că astfel de situații sunt scheme clasice de intervenție și prejudiciere a patrimoniului cultural construit și chiar dacă există un mecanism legal de recuperare a prejudiciului, nimeni până acum nu a făcut uz de el, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

„În iulie 2009, APP, condus de Igor Grigoriev, a vândut unei companii trei construcții situate la această adresă: o clădire administrativă, un garaj și conacul. Cumpărătorul s-a angajat să restaureze clădirile în termen de 3 ani, coordonând cu Ministerul Culturii. Totuși, au mai urmat câteva tranzacții, iar fiecare cumpărător se obliga să restaureze monumentul istoric, obligație menționată și în certificatul de urbanism și construcții, emis de Primăria Chișinău în 2012-2013.

Cu toate acestea, la adresa București 62 nu avem nici urmă de monument istoric. De facto, în loc să restaureze conacul, societățile Universal Proiect SRL și ExFactor Grup SRL au demolat acest monument istoric de importanță națională, ridicând o construcție nouă cu o suprafață și volumetrie mult mai mare decât cea a monumentului. Societățile vizate au încălcat legislația cu privire la protejarea bunurilor de patrimoniu cultural, care interzice demolarea monumentelor istorice”, a declarat ministrul Culturii.

Mai mult, ministrul Culturi spune că, în noiembrie 2018, Primăria Chișinău a permis, în mod ilegal, majorarea construcției cu 4 etaje, în lipsa unui certificat de urbanism pentru proiectare și în lipsa avizului Ministerului Culturii. De facto, au fost ridicate 6 etaje suplimentar, spune Sergiu Prodan.

În consecință, în 2022, Agenția de Inspectare a Monumentelor a depus o sesizare la organele de drept pe faptul demolării monumentului, fiind pornită o cauză penală. Totodată, ministerul culturii, în premieră pentru Republica Moldova, a inițiat procedura de reparare a prejudiciului adus patrimoniului cultural, în urma demolării monumentului, în cadrul unui proces civil. S-a constatat că suma prejudiciului se estimează la 21,36 de milioane de lei.

„Am solicitat celor două companii să plătească în bugetul de stat prejudiciul calculat. Considerăm că soluționarea recuperării prejudiciului în sumă bănească va constitui, pe lângă răspunderea penală, o măsură adecvată pentru sancționarea și descurajarea distrugerii patrimoniului cultural. Este un semnal și pentru alți agenți economici: Guvernul nu va mai tolera astfel de abuzuri.”, spune Sergiu Prodan, specificând că se mizează și pe responsabilitatea sistemului judiciar în acest demers.

„APP susține inițiativa Ministerului Culturii și menționează că deja a dispus verificarea tuturor proceselor și procedurilor, sub aspectul legalității documentelor prezentate, în domeniul construcției pe adresa București 62” – a declarat directorul general, Roman Cojuhari.

Oficialii au atenționat că nu se vor tolera practici de abuz, în domeniul vizat, iar toate abaterile depistate vor fi sancționate dur. „Orice contract, care vizează terenurile proprietate a statului, trebuie semnat doar conform legii și doar în interesul Republicii Moldova” – a conchis directorul general al APP.