Unul din opt oameni care se îmbolnăvesc ajung să aibă cel puţin un simptom de „COVID lung. Cel puţin, asta arată cel mai complex studiu de până acum, publicat în jurnalul The Lancet, scrie mediafax.ro.
S-a vorbit şi s-a scris mult despre boala „COVID lung” (long COVID), ceea ce contribuit la creşterea gradului de îngrijorare, mai ales în rândul celor care au trecut prin boală o dată sau de mai multe ori. Cel mai recent studiu compară, pentru prima dată, simptomele celor care suferă de COVID lung cu ale persoanelor care nu au fost vreodată infectaţi cu SARS-CoV-2, pentru a vedea diferenţele şi a stabili care care sunt „din cauza” bolii.
Prin urmare, noul studiu, publicat în jurnalul The Lancet, a analizat starea de sănătate a peste 76.400 de adulţi din Olanda, din martie 2020 (debutul pandemiei) până în august 2021. Fiecare participant a completat un chestionar referitor la simptome, de 24 de ori.
Astfel, în perioada precizată, peste 4.200 dintre aceştia (5.5%) au făcut COVID. Dintre aceştia, peste 21% au avut unul sau mai multe simptome la trei-cinci lună de la momentul infectării. Totuşi, aproape 9% din grupul de control (cei neinfectaţi) au declarat că au avut câteva simptome din cele de pe „lista” de COVID lung.
Aşadar, cercetătorii cred că aproape 13% din persoanele care au avut COVID (circa una din opt) suferă de simptome pe termen lung, strict legate de trecerea prin boală.
Cum se manifestă „COVID lung”?
Cele mai comune simptome sunt durere în piept, dificultăţi de respiraţie, dureri musculare, pierderea gustului şi a mirosului şi stare de oboseală.
Aranka Ballering, de la Universitatea din Groningen şi una dintre autorii studiului spune că simptomele resimţite de către grupul de control şi de către cei care au trecut deja prin COVID arată totuşi că o parte dintre aceste stări pot fi şi rezultatul impactului pe care pandemia l-a avut asupra tuturor, întrucât a provocat stres şi nesiguranţă, aşadar că cineva nu poate fi 100% sigur/ă că suferă de „COVID lung”, diferenţa fiind dată doar de durata stărilor (cu cât durează mai mult, cu atât e clar că e vorba despre COVID lung).
Studiul are şi o serie de limitări, dar nu atât de majore. Autorii nu au cercetat ultimele variante (Delta, Omicron) şi nu au analizat şi efectele asupra sănătăţii mintale. Prin urmare, recomandarea este ca alte cercetări ulterioare să includă simptomele asupra psihicului uman (precum depresie, anxietate, ceaţă mentală).
