Mișcărea de eliberare națională, de la sfârșitul anilor '80, a fost posibilă datorită reformei de restaurare a societății sovietice inițiate de ultimul lider comunist, Mihail Gorbaciov, cunoscută drept "Perestroika". Pe 23 iunie 1990, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația Suveranității Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, iar pe 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența. A însemnat practic ieșirea din componența Uniunii Sovietice și crearea unui nou stat. Declarația a fost semnată de către 278 de deputați.



MIRCEA SNERGUR preşedinte al Republicii Moldova: „Pe 27 august 1991 Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.”

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: „Libertatea oferită de regimul lui Gorbaciov a încurajat de a reveni la adevaratele valori. S-a pornit de la ideea de revenire a limbii române acasă la ea, revenirea la grafia latină şi, bineînţeles, revenirea la anumite adevăruri istorice. Iar Puciul de la Moscova din august 1991 care a încercat cumva să menţină puterea cu forţa, să stabilească un regim de control totalitar e eşuat şi, în acest context, porneşte acea Paradă a Independenţei.”

În faţa mulţimii, şeful Parlamentului de atunci, Alexandru Moşanu, a dat citirii Declaraţiei de Independenţă. Pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale au răsunat legendarele melodii ale marilor artişti Doina şi Ion Aldea Teodorovici, discursuri şi pledoarii ale oamenilor de cultură. Pe 27 august 1991, aleşii poporului proclamă Independenţa Republicii Moldova, realizând astfel voinţa poporului, exprimată prin vot de Marea Adunare Naţională.

ION HADÂRCĂ semnatar al Declarației de Independență: „A fost clipa supremă, de graţie a neamului nostru ori pregătirea aceea vine şi din lupta pentru eliberarea naţională, vine şi din trezirea conştiinţei naţionale, din acţiunile scriitorilor care au pornit această mişcare prin "87.
Declaraţia de Independenţă este nu doar actul fundamental de întemeiere a statului, este şi actul de botez.”


Au urmat apoi şi alţi paşi spre o independenţă reală. Renunţarea la economia centralizată şi la sistemul administrativ de comandă şi trecerea la economia de piaţă. Adoptarea decretului cu privire la puterea de stat, schimbarea denumirii statului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în Republica Moldova şi stabilirea relaţiilor bilaterale cu alte state ale lumii. Perioada care a urmat nu a fost deloc uşoară. În primul an de la proclamarea independenţei, în estul şi sudul noului stat au început mişcări separatiste iar, un an mai târziu, a izbucnit războiul sângeros de pe  Nistru.

SERGIU MUSTEAŢĂ istoric: „Aceste două oaze de separatism, provocare şi alimentate de Moscova şi în continuare alimentate de Rusia Federativă.”

La doar câteva ore după proclamarea independenţei, România recunoaşte oficial Independenţa Republicii Moldova, devenind astfel primul stat care face asta. Doi ani mai târziu, pe 2 martie, Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității când a obținut statutul de membru al ONU. În pofida provocărilor, la cei 33 de ani de la proclamarea independenţei, aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar European reprezintă un nou examen al maturităţii politice și sociale.

ION HADÂRCĂ semnatar al Declarației de Independență: „Va fi o verificare, un test major a dezideratelor care sunt incluse acolo în Declaraţia de Independenţă care spune: "poporul este în drept să îşi aleagă viitorul fără niciun amestec din afară". Acest viitor îl alegem acum.”

Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022. Un an mai târziu, a primit statut de ţară candidat iar pe 25 iunie 2024, Republica Moldova a început, oficial, negocierile de aderare la Uniunea Europeană.