Spațiul basarabean a trecut prin perioade zbuciumate de-a lungul istoriei dar a reușit în mare parte să păstreze tradițiile și moștenirile culturale. Sunt locuri, obiecte şi gusturi unice în lume, care ne conturează identitatea şi ne fac să fim mândri la noi, acasă.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „Pornim să descoperim frumusețea Republicii Moldova, locurile și lucrurile care ne fac să fim unici în lume. Chiar la ieșirea din Chişinău, pe o suprafață de 3800 de metri pătrați, ne urează "drum bun" o pictură murală care prezintă brandul nostru de țară - Pomul Vieții. "Ne-am pornit"!” Am făcut primul popas în inima raionului Ialoveni. În Mileştii Mici, după ziduri de piatră, descoperim un adevărat oraş subteran. Vinăria poartă numele localităţii şi are cele mai lungi galerii din lume, de peste 200 de kilometri.
După un drum lung pe bulevardele subterane, descoperim impresionantul depozit de vinuri, care datează din perioada de înflorire a vinificației moldoveneşti. Colecţia de Aur Mileştii Mici a fost recunoscută şi de Guinness World Records ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume cu aproape 1,5 milioane de sticle. Vinăria a devenit o carte de vizită a Republicii Moldova și atrage turişti de pe toate continentele. ALEXEI SOTNIC administrator, Combinatului de Vinuri de Calitate "Mileştii Mici": „Dacă în anul 2023, vinăria Mileştii Mici a fost vizitată de 45 de mii de turişti, să ştiţi că anul acesta noi deja avem peste 50 de mii vizitatori care au vizitat crama. În mare parte, vizitatorii sunt din România. Şi, în sfârşit, revin şi turiştii din Asia. Chiar ieri a fost o delegaţie de japonezi. Au rămas cu un feedback: "I love Moldova". Fiindсă Republica Moldova a impresionat prin vinuri, prin soarele cald şi blând, prin fructele pe care le avem. Deci, Republica Moldova într-adevăr este o ţară care poate primi şi poate uimi.”
Republica Moldova este recunoscută pentru vinurile sale dar şi pentru gastronomia deosebită. Bucatele sunt făcute ca deseori ca adevărate poveşti şi nu le mai găseşti niciunde. Cuşma lui Guguţă, desertul inspirat din creaţia scriitorului basarabean Spiridon Vangheli are o reţetă este bine păstrată şi în localitatea Butuceni, din raionul Orhei. Ingredientele principale pentru tortul Cuşma lui Guguţă este grăsimea de porc, smântâna şi făina. EUGENIA VACARCIUC localnic, Butuceni: „Am preluat de la mama, care pregătea uneori la sărbătoarea de hram a satului sau la sărbătoarea de Crăciun, când tăia porcul, pentru că avea şi grăsime de porc proaspătă. După ce am pregătit baza tortului Cuşma lui Guguţă, punem la cuptor la 15 – 20 de minute, ca puţin să se rumenească, şi pregătim crema. Folosim smântână şi zahăr.” EUGENIA VACARCIUC localnic, Butuceni: „Într-un final, acest tort ne aminteşte de copilărie, de micul Guguţă care este un personaj mult îndrăgit de copii din creaţia lui Spiridon Vangheli.”
Generaţiile se schimbă şi modernul ia deseori locul tradiţiilor. Dar în satele basarabene mai găsim destui localnici ce duc mai departe arta meşteşugului. În casele lor găsim şi aşa-numita Casa Mare. Este camera unde gospodinele basarabene îşi ţin cele mai preţioase lucruri, zestrea, şi acolo unde, cu ani în urmă, aveau loc cele mai importante evenimente.
ECATERINA POPESCU administrator, Complexul de Meșteșuguri "Arta Rustica": „Bine aţi venit la noi, în Complexul de Meșteșuguri "Arta Rustica" şi bine aţi intrat în Casa Mare!” ECATERINA POPESCU administrator, Complexul de Meșteșuguri "Arta Rustica": „Această cameră nu era locuibilă, în ea ţăranii doar sărbătoreau naşterea unui copil, de aici se pornea nunta tinerilor prin logodnă de aici era petrecut pe ultimul drum cel care deceda şi aici ţărăncuţele păstrau cele mai de preţ şi cele mai valoroase lucruri. Îndeseobi, în familiile în care creşteau şi se educau fete mari, neapărat în Casa Mare găseai un teanc de zester sau chiar şi două şi trei. Mamele noastre aveau grijă ca de la vârsta de zece ani să ne înveţe a face ceva, dar ce era acel ceva? Să ne înveţe a broda, a croşeta, chiar şi a ţese.”
Şi tot în Casa Mare, pe pereţi, descoperim covorul autentic basarabean, o adevărată operă de artă. Fiecare covor poartă urmele strămoşilor noştri şi este unic în lume. ECATERINA POPESCU administrator, Complexul de Meșteșuguri "Arta Rustica": „Motivele de pe covorul basarabean erau create de către meşteriţele aşa cum poeţii crează poeziile, aşa îmi place mie să zic. Neavând la îndemână nici toc, nici creion, nici hârtie, având doar fantezia artistică a femeii şi inspirându-se de la natura noastră şi de la tradiţii. Covoarele ţesute în centrul Basarabiei au constituit gloria spiritului artistic basarbean. Cum să nu te mândreşti şi cum să nu cercetezi acest domeniu?!”
