Ungaria condusă de premierul eurosceptic și pro-rus Viktor Orban a preluat, luni, 1 iulie, președinția rotativă semestrială a Consiliului UE până la data de 31 decembrie, iar întrebarea care provoacă îngrijorări este cât de mult rău ar putea face Orban Uniunii Europene cu adevărat, relatează Deutsche Welle într-un material consacrat acestui moment. Este pentru a doua oară când Ungaria deține președinția Consiliului.
Prim-ministrul naționalist de dreapta al Ungariei este primul șef al președinției rotative a Consiliului UE care a atacat public și a înjosit propriile instituții ale UE, potrivit CaleaEuropeană.ro.
În discursurile și interviurile sale autohtone, el a afirmat în mod repetat că UE amenință suveranitatea Ungariei, distruge clasa de mijloc, atacă sectorul agricol al țării și că nu susține pacea prin faptul că sprijină Ucraina să se apere de agresiunea armată a Federației Ruse. Acesta este motivul pentru care a declarat că trebuie să meargă la Bruxelles și să “zdruncine structurile de putere de acolo”.
De altfel, într-o nouă frondă față de UE, premierul Victor Orbán și partidul său de extremă dreapta Fidesz au anunțat duminică, la Viena, că formează o nouă alianță politică cu Partidul Libertății din Austria (FPÖ) și Mișcarea cehă ANO cu speranța de a deveni un nou grup în Parlamentul European, denumit “Patrioții Europei” și care să devină “cel mai mare grup de dreapta din politica europeană”, după cum a declarat Orbán duminică, alături de liderul ANO și fostul prim-ministru ceh Andrej Babiš și de liderul FPÖ Herbert Kickl, potrivit Politico Europe.
“Europenii doresc trei lucruri: pace, ordine și dezvoltare”, a declarat Orbán, adăugând: “Iar ceea ce primesc astăzi de la elita de la Bruxelles este război, migrație și stagnare”.
În ultimul an, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca deciziile altor state membre la nivelul UE, îndeosebi sprijinul pentru Ucraina. În ciuda scepticismului fundamental manifestat de țara sa față de UE, ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a declarat că Budapesta va fi un “intermediar onest” atunci când va prelua președinția rotativă a Consiliului UE pentru următoarele șase luni.
De la 1 iulie la 31 decembrie, Ungaria va conduce reuniunile Consiliului, va stabili ordinea de zi și, în calitate de a doua cameră legislativă, va conduce negocierile cu Parlamentul European.
Principalele subiecte sensibile pe parcursul acestei președinții se anunță a fi conflictul deschis dintre Budapesta și Bruxelles, fondurile destinate Ungariei care sunt înghețate din cauza unor probleme de corupție, întârzierea sprijinului militar pentru Ucraina, respingerea clară din partea lui Orban pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene al Ursulei von der Leyen, principala zonă unde sunt așteptate progrese vizând perspectiva europeană a Balcanilor de Vest
Președinția maghiară coincide cu instalarea noului Parlament European și procedura de numire a liderilor principalelor instituții ale UE, inclusiv a întregii Comisii Europene.
Ungaria a dezvăluit “Make Europe Great Again” (Să facem Europa măreață din nou) ca slogan pentru președinția semestrială a Consiliului UE, un mandat în care diplomații maghiari vor prezida reuniuni importante la Bruxelles și vor modela agenda politică a Uniunii Europene.
La nivelul UE, există cutuma conform căreia președinția rotativă a Consiliului UE să fie un intermediar neutru și să lase deoparte interesele sale naționale pentru a asigura adoptarea legislației.
Cu toate acestea, politicienii europeni se tem că Budapesta va folosi poziția de profil înalt în avantajul său, încercând în același timp să obțină o răsturnare de situație în anumite politici cheie.
De altfel, Parlamentul European a solicitat încă de la începutul anului ca țările UE să găsească soluții pentru a atenua riscurile președinției Ungariei la Consiliul UE. Actuala președinție belgiană a Consiliului UE a îndemnat guvernele statelor membre ”să meargă până la capăt” cu procedura ”nucleară” deschisă împotriva Budapestei conform articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede suspendarea dreptului de vot în Consiliu pentru statul care încalcă valorile UE.
Președinția maghiară a Consiliului UE va închide un trio de președinții, din care au mai făcut parte Spania și Belgia. Trioul preşedinţiilor defineşte obiective pe termen lung şi pregăteşte un program comun cu principalele subiecte şi probleme pe care Consiliul le va trata într-o perioadă de 18 luni. Pe baza acelui program, toate cele trei ţări pregătesc programele lor detaliate pe şase luni.
