În ultimele trei decenii, companiile şi consumatorii au beneficiat de conexiuni transfrontaliere care au menţinut o aprovizionare constantă de electronice, haine, jucării şi alte bunuri atât de abundente încât au ajutat preţurile să rămână scăzute. Dar asta s-ar putea schimba în curând, scrie The New York Times.
Pe măsură ce pandemia şi războiul din Ucraina continuă să afecteze relaţiile comerciale şi de afaceri, perioada de relativ belşug de care ne-am bucurat până acum pare să sufere o inversare parţială, potrivit stiriletvr.ro
Companiile regândesc rutele de aprovizionare pentru a-şi reface stocurile, chiar dacă asta înseamnă o eficienţă mai mică şi costuri mai mari. Dacă va dura, o astfel de depărtare de dinamica globalizării ajustate ar putea avea implicaţii semnificative pentru inflaţie şi economia mondială.
Economiştii dezbat dacă recentele tulburări ale lanţului de aprovizionare şi conflictele geopolitice vor avea ca rezultat o inversare sau o reconfigurare a producţiei globale, în care fabricile trimise peste graniţe se vor întoarce în Statele Unite şi în alte ţări care prezintă un risc politic mai mic.
Dacă asta se va întâmpla, scăderea de zeci de ani a preţurilor multor bunuri s-ar putea să se încheie sau chiar să o apuce în direcţie inversă, stimulând inflaţia generală. Începând cu 1995, bunurile de folosinţă îndelungată, cum ar fi maşinile şi echipamentele, au redus inflaţia, iar preţurile pentru bunurile efemere, cum ar fi îmbrăcămintea şi jucăriile, au crescut adesea doar lent.
Aceste tendinţe au început să se schimbe la sfârşitul anului 2020, după debutul pandemiei, pe măsură ce costurile de transport au crescut şi lipsurile s-au ciocnit cu cererea puternică de majorare a preţurilor maşinilor, mobilierului şi echipamentelor. În timp ce puţini economişti se aşteaptă ca majorările vertiginoase ale preţurilor de anul trecut să continue, întrebarea este dacă tendinţa către bunuri mai scumpe va dura.
Răspunsul ar putea depinde de ceea se va întâmpla cu globalizarea.
„Ar fi cu siguranţă o lume diferită – una cu inflaţie poate mai mare, poate cu o productivitate mai scăzută, dar lanţuri de aprovizionare mai rezistente şi mai robuste”, a spus Jerome H. Powell, preşedintele Fed, la un eveniment luna trecută, când a fost întrebat despre o posibilă renunţare la globalizare.
Totuşi, a subliniat Powell, nu este clar cât de drastic se vor schimba condiţiile. „Nu este limpede că asistăm la o inversare a globalizării”, a explicat el. „Este clar că a încetinit”.
Preţurile au crescut
Perioada de integrare globală care a prevalat înainte de pandemie a făcut ca multe dintre lucrurile cumpărate de americani să fie mai ieftine. Calculatoarele şi alte tehnologii au mărit eficienţa fabricilor şi au scos pe linia de producţie adidaşi, mese de bucătărie şi electronice într-un ritm de neegalat în istorie. Companiile şi-au redus costurile de producţie prin mutarea fabricilor în străinate, unde salariile erau mai mici. Trecerea la containerelor din oţel şi la navele de marfă din ce în ce mai mari a permis ca produsele să fie transportate din Bangladesh şi China către Seattle şi Tupelo, şi pretutindeni, la preţuri uimitor de mici.
Dar acele schimbări au avut consecinţe şi pentru muncitorii din fabricile ameriane, care au văzut multe locuri de muncă dispărând. Reacţiile politice la adresa globalizării l-au ajutat pe fostul preşedinte Donald Trump în preluarea mandatului, deoarece a promis că va aduce fabricile înapoi în Statele Unite. Războaiele sale comerciale şi creşterea tarifelor au încurajat unele companii să mute operaţiunile din China, de obicei în alte ţări low-cost, cum ar fi Vietnam şi Mexic.
Pandemia a expus, de asemenea, efectul de bulgăre de zăpadă al lanţurilor de aprovizionare: închiderile fabricilor şi întârzierile de transport au făcut dificilă asigurarea unor bunuri şi piese, inclusiv semiconductori, care sunt esenţiale pentru electronice, aparate şi maşini. Costurile de transport au crescut cu un factor de 10 în doar doi ani, ştergând economiile de costuri ale fabricării unor produse în străinătate.
Începând cu sfârşitul anului 2020, preţurile pentru maşinile de spălat, canapele şi alte produse mari au crescut brusc, deoarece limitările de producţie s-au ciocnit cu cererea ridicată.
Între timp, inflaţia a accelerat. Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat şi mai mult lanţurile de aprovizionare, crescând preţurile gazelor şi ale altor mărfuri în ultimele luni şi contribuind la creşterea indicelui inflaţiei urmărit de Fed cu 6,6% până în martie.
Acesta este cel mai rapid ritm al inflaţiei din 1982, iar creşterea preţurilor atinge acum cel mai înalt nivel din ultimele decenii în multe economii avansate, inclusiv în Zona Euro şi Marea Britanie.
Mulţi economişti se aşteaptă ca majorările preţurilor la bunurile de folosinţă îndelungată să se „răcească” substanţial în lunile următoare, ceea ce ar trebui să contribuie la calmarea creşterii globale a preţurilor. Datele din martie au sugerat că preţurile au început să se liniştească. Creşterea ratelor dobânzilor Fed ar putea ajuta la temperarea cumpărăturilor, deoarece împrumuturile pentru achiziţiile de maşini devin mai scumpe.
Există întrebarea dacă, în lumina a ceea ce companiile şi ţările au învăţat, produsele majore vor reveni la scăderile constante ale preţurilor care erau norma înainte de coronavirus.
Nu este clar încă în ce măsură fabricile se apropie de casă. Un „indice de reshoring” publicat de Kearney, o firmă de consultanţă în management, a fost negativ în 2020 şi 2021, indicând faptul că Statele Unite importau mai multe produse manufacturate din ţări cu costuri reduse.
Însă mai multe firme au raportat că şi-au mutat lanţurile de aprovizionare din China în alte ţări, iar directorii americani au fost mai deschişi în ceea ce priveşte aducerea mai multor producţii în Statele Unite.
Duke Realty, care închiriază depozite şi facilităţi industriale în Statele Unite, se aşteaptă ca schimbarea să fie o sursă de cerere în anii următori, deşi reelaborarea poate dura ceva timp. Clienţii „îşi protejează acum lanţurile de aprovizionare pentru viitor”, a declarat Steve Schnur, directorul de operaţiuni al companiei, la un apel pentru venituri săptămâna trecută.
Într-un interviu la Conferinţa Globală a Institutului Milken de luni, Katherine Tai, reprezentantul comercial al SUA, a declarat că consumatorii americani s-au bucurat mult timp de „luxul” preţurilor scăzute la bunurile importate, dar că acest lucru a fost „construit pe ceva foarte fragil.”
„Cred că, în ceea ce priveşte globalizarea 2.0, trebuie să purtăm acele conversaţii grele”, a spus Tai. „Un viitor mai rezistent, mai puternic şi mai durabil este unul care va arăta diferit şi se va simţi diferit.”