CRJM a analizat în ce măsură programele electorale ale candidaților la funcția de președinte susțin respectarea drepturilor omului și consolidarea statului de drept. Potrivit CRJM, deși toate programele includ propuneri relevante pentru drepturile omului, majoritatea din ele sunt neargumentate, vagi sau irealizabile. Toți candidații subliniază preocuparea pentru crearea unui stat de drept, însă în absența unor planuri de acțiuni concrete, propunerile rămân declarative, notează CRJM.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova a analizat programele electorale ale candidaților la funcția de președinte, pentru a observa și pentru a aprecia dacă drepturile omului și statul de drept sunt o prioritate pentru ei. Promisiunile făcute cetățenilor în aceste domenii au fost analizate din perspectiva clarității, compatibilității cu standardele internaționale și politicile statului, dar și a fezabilității din perspectiva atribuțiilor președintelui.
Una dintre constatările CRJM se referă la faptul că toți candidații își asumă angajamente ce vizează drepturile omului și statul de drept, semn al unei evoluții pozitive în cultura electorală a țării. Din punct de vedere cantitativ, activitățile relevante acestor două domenii reprezintă circa o treime din totalul angajamentelor formulate.
Totuși, documentele analizate relevă o tendință îngrijorătoare a candidaților de a veni în fața alegătorilor cu obiective nerealiste și populiste. În programele electorale sunt incluse activități sau inițiative ce vor necesita reforme legislative și administrative, care trebuie implementate la nivelul Guvernului și Parlamentului, inclusiv prin modificarea Constituției. Astfel, unii candidați promit cetățenilor acțiuni a căror realizare este condiționată de factori ce nu intră atribuțiile președintelui.
„Promisiunile candidaților la funcția de președinte în cadrul alegerilor din 2024 pot fi încadrate într-un diapazon destul de larg. Realizabile sau populiste, concrete sau vagi, aliniate politicilor naționale și standardelor internaționale privind drepturile omului și statul de drept sau departe de astfel de norme – acesta trebuie să fie filtrul prin care cetățenii privesc și înțeleg programele electorale, înainte de a-și da votul”, a subliniat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.
Majoritatea propunerilor ce vizează drepturile omului sunt axate pe aspectele sociale, economice și culturale, în timp ce drepturile civile și politice sunt mai puțin abordate. În cazul angajamentelor în domeniul protecției sociale, au fost formulate măsuri care sporesc cheltuielile bugetare, însă fără soluții clare privind acoperirea financiară. Faptul respectiv sporește riscul ca acestea să rămână la nivelul promisiunilor.
O altă constatare a CRJM ține de faptul că toate programele analizate includ măsuri și acțiuni privind edificarea statului de drept, deși multe dintre măsurile propuse sunt prezentate în termeni generali și au un caracter predominant declarativ.
Au fost identificate măsuri problematice, cum ar fi interzicerea „propagandei LGBT” în școli, promovarea unei definiții restrictive a familiei sau propuneri de reglementare și control excesiv asupra activității organizațiilor societății civile. Astfel de angajamente sunt contrare principiilor și standardelor internaționale, iar eventuala materializare a acestora va genera efecte negative asupra democrației, drepturilor și libertăților cetățenilor.
