Astăzi în majoritatea lăcașelor sfinte au loc servicii divine, iar mai multe localități își serbează hramul. Conform credinţei populare, femeile se roagă pentru a avea copii, iar cei care vor să se căsătorească se roagă pentru a-şi găsi perechea.

Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria este o sărbătoare importantă a Bisericii, în ortodoxie fiind una dintre cele douăsprezece mari sărbători. Este un eveniment celebrat atât de Biserica Ortodoxă, cât și de cea Romano-Catolică. Conform tradițiilor, în această zi se fac pelerinaje la mănăstiri și se duc la biserică fructe, pâine și lumânări, pentru a fi sfințite.

Fecioara Maria s-a născut în familia drepților Ioachim și Ana. Părinții ei, deși înaintați în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil. Sfânta Maria era de neam ales, tatăl, Ioachim, fiind din seminția lui David, iar mama, Ana, din neamul preoțesc al lui Aaron. Nașterea Maicii Domnului este considerată de Părinții Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoșesc. Prin puritatea vieții ei, dedicată în întregime lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară s-a făcut vrednică de a fi cea din care să se nască Fiul lui Dumnezeu.

În credința populară, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă și momentul în care noul anotimp începe să își intre în drepturi. 21 septembrie este ziua în care unele păsări, precum rândunelele, își pregătesc călătoria spre țările calde, iar gâzele și reptilele se retrag în pământ.