Procedura, inițiată de către F. Rusă pe data de 10 mai 2023, a fost încheiată la 9 iunie 2023, prin notificarea depozitarului Tratatului CFE, Regatul Țărilor de Jos. 

Potrivit MAE, Decizia Federației Ruse este cea mai recentă acțiune de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli și a securității euroatlantice, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea Cartei ONU, a angajamentelor Actului Final de la Helsinki și a obiectivelor TCFE.

Acțiunile Federației Ruse au afectat negativ TCFE încă de la anunțul său de “autosuspendare” din Tratatul în 2007, fără un temei legal. La acel moment, Federația Rusă deja nu mai îndeplinea în totalitate obligațiile ce îi reveneau prin Tratat, mai amintește MAE

România va continua, alături de statele aliate, să contribuie activ la securitatea Europei prin susținerea unei posturi consolidate de descurajare și apărare a NATO, precum și prin măsuri adecvate de control al armamentelor, luând în considerare mediul de securitate și securitatea tuturor aliaților, în conformitate cu Noul Concept Strategic, mai arată sursa citată.

Decizia Rusiei a fost condamnată în bloc și de toate cele 31 de state membre ale NATO printr-o declarație emisă de Consiliul Nord-Atlantic.

Tratatul cu privire la fortele armate conventionale in Europa (CFE) a fost negociat în ultimii ani ai Războiului Rece, fiind semnat la Paris, pe 19 noiembrie 1990.

Înaintea retragerii Federației Ruse, Tratatul cuprindea 30 de state-părți.

Prevederile sale impun o serie de limitări și plafoane pentru cinci categorii de armament convențional: tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane și elicoptere de luptă.

În anul 2007, Federația Rusă și-a suspendat unilateral participarea la Tratatul CFE, fără ca Tratatul să prevadă o astfel de procedură.

Celelalte state-părți continuă să implementeze între ele Tratatul, aspectele privind implementarea fiind gestionate în cadrul Grupului Consultativ Comun (JCG), cu sediul la Viena.