După ani grei de muncă, Ansamblul "Hecenii", din Heciul Nou, începe să-și câștige notorietatea în tot spațiul românesc. Prezența lor la un concurs de talente părea firească pentru că dansul tinerilor emană o imensă bucurie. Dar după zâmbetul larg şi mişcările sincronizate din lumina reflectoarelor stă însă multă trudă și ca să le afli cu adevărat povestea, trebuie să ajungi în mijlocul lor, în localitatea Heciul Nou, raionul Sîngerei. În ziua in care i-am vizitat, la casa de cultură din localitate era organizată o masă de pomenire. Coregraful și dansatorii n-au avut de ales și au mers la casa de cultură din satul vecin, în localitatea Biruinţa. Repetițiile sunt extrem de importante pentru că urma semifinala unui concurs televizat în România.
NADIA MIHUŢĂ jurnalist TVR MOLDOVA: „Pentru că, uneori, nu au acces nici în casa de cultură din sat, membrii Ansamblului Hecenii din Heciu Nou, sunt nevoiți să vină la caminul din localitatea vecina, pentru a face repetii. Si aici, conditiile lasa de dorit - podeaua este șubredă si se simte un miros puternic de praf. Chiar si asa, copiii nu renunţă, ba chiar se încăpățânează si fac artă”
DIONISIE COBÎLAŞ coregraf, Ansamblul "Hecenii": Sunt situaţii pe care le întâlnim destul de des pentru că casa de cultură din Heciu Nou putem spune că este una multi funcţională. Oamenii din localitate se adună acolo să facă şi mese de pomenire şi alte ceremonii, respectiv în momentul în care se întâmplă aceste lucruri, putem spune că este un moment comercial, se achită, respectiv noi suntem defavorizaţi în acest sens. De obicei încercăm să căutăm soluţii pentru a nu anula repetiţiile, deşi în majoritatea cazurilor suntem nevoiţi să le amânăm. Au fost momente când am făcut repetiţii şi în aer liber”.
ÎN PAŞI DE DANS SUB TAVANUL DEGRADAT
Hecenii și problemele lor au devenit cunoscute în Republica Moldova după participarea la concursul de talente din Romania. A fost un moment de mândrie naţională iar, pe reţelele sociale, prestaţia lor a adunat milioane de vizualizări. Câteva zile la rând, pe ambele maluri ale Prutului s-a vorbit despre talentul lor şi despre faptul că aceşti copii merită o sală de dans modernă.
ŞTEFAN CHIRONDA dansator: „Fac parte din acest colectiv deja de 11 ani şi pot spune că dansul este deja mai mult decât un hobby. De obicei cât timp sunteţi nevoiţi să repetaţi aceiaşi mişcare sau dans pentru a ieşi perfect? – Câte trei, patru ore. Ce ţi-ai dori să se schimbe pentru colectivul vostru? Noi am dorit să facem o nouă sală, să procurpm încălţăminte pentru toţi pentru că este foarte dificil să dansăm în încălţăminte care este într-o satre deplorabilă ”.
VICTORIA ZOLOTUŞCA dansator: „Dat fiind faptul că suntem şi studenţi la Chişinău. Ne-am făcut timp în wekeend ca să venim la repetiţii, aşa că de două ori pe săptămână sistematic, facem repetiţii. Condiţiile nu sunt prea bune, casa de cultură este foarte veche, podeaua necesită reparată, podul la fel, lumina nu este suficientă. Iarna ne este frig.”
IONELA DONŢU dansator: „Noi suntem trei grupe, de exemplu eu nu am pantofi personali, sunt de la casa de cultură şi trebuie să o împart cu alte fete. De exemplu dansăm mai întâi noi un dans, apoi ei şi trebuie să ne schimbăm şi de costumaţie”.
VALERIA POROŞCIUC dansator: „Cum s-a schimbat viaţa colectivului vostru până la concurs şi după concurs? -Viaţa noastră s-a schimbat în bine. Noi am avut parte de ivitaţii în mai multe raioane din Moldova”.
DENIS BANTUŞ dansator: „Cu părere de rău un ansamblu ca să fie apreciat trebuie să iasă la emisiuni, să meargă peste hotare ca să-i vadă lumea la televizor şi după să-l recunoacă ca ansamblu. Sunt şi alte ansambluri care au exact aceiaşi problemă ca şi noi, care nu sunt susţinuţi şi din această cauză sunt impuşi să-şi stopeze acţiunile, adică repetiţiile”.
Ansamblul de dansuri din satul Heciul Nou a fost creat în urmă cu 13 ani. 80 de copii continuă să promoveze valorile naţionale prin dansul popular. Ei participă la festivaluri locale şi naţionale, iar entuziasmul şi plăcerea de a dansa îi ţin uniţi. Pentru că bani nu sunt, dansatorii au înţeles că sunt cu adevărat pe cont propriu.
UITAŢI ACASĂ, APRECIAŢI PESTE HOTARE
DIONISIE COBÎLAŞ coregraf, Ansamblul "Hecenii": „Din start s-au sistat toate finanţările pentru deplasările la festivaluri, după acre deja au început discuţii şi despre finanţarea ansamblului per general. La o adunare cu părinţii şi dansatorii au decis să ne anunţe că autorităţile publice locale nu au posibilitatea să finanţeze ansamblul şi o să fie mai ok dacă nedesfiinţăm. Şi în această perioadă aţi făcut voluntariat practic? -Da. -Nici acum în prezent nu sunteţi salarizat? -Nu. Eu cred că o responsabilitate majoră o poartă autorităţile locale pentru că autorităţile autorităţile centrale nu se pot sesiza la toate problemele care sutn în această ţărişoară, de acceia au aceşti ambsadori la nivel local care ar trebui să se ocupe de soluţionarea acestro probleme. În unele cazuri orgoliul nu le permite”.
Momentul lor de glorie a fost la concursul televizat, dar au muncit mult cu pasiune pentru a-şi clădi cartea de vizită. Efortul lor este acum apreciat de săteni, dar succesul a fost înţeles la adevărata valoare abia după ce dansatorii au fost aplaudați peste hotare.
Succesul a atras multe invitaţii la Președinție, Guvern şi Parlament.
Momentul de glorie s-a consumat însă rapid. Memoria colectivă, dar mai ales cea a autorităţilor pare să fie scurtă. De bună voie sau la presiunea publică, Guvernul de la Chişinău a alocat, totuși, din bugetul de rezervă 1,3 milioane de lei pentru construcţia unei clădiri in Heciu Nou unde ansamblul să-şi desfăşoare activitatea. Așa zisa casă de cultură din Heciul Nou este de fapt o încăpere mică în incinta primăriei.
De când intri simţi izul sovietic iar imaginea este dezolantă. Tencuiala cade, pereţii sunt mucegăiţi, sala este întunecoasă şi podeaua şubredă. Acolo sunt organizate evenimente, inclusiv mese de pomenire. Primarul localităţii Andrei Donţu, recunoaște că satul nu are cu adevărat o casă de cultură, iar spaţiul este folosit inclusiv pentru mese de pomenire şi nu vede o dramă în acest lucru..
ANDREI DONŢU primar Heciul Nou, Sîngerei: „Noi nu avem casă de cultură, aceia este pur şi simplu o sală, iar construcţia data, edificiul dat a fost la fostul colhoz contruit şi acolo se desfăşurau şedinţe cu lucrătorii, cu gospodarii pe vremea sovietică şi aşa şi a rămas o sală mare care ulterior a fost numită casă de cultură, cee ace nu este. Nu putem să clasificăm oamenii satului şi copii. Le punem la dispoziţie în limita posibilităţilor şi poftim să-şi facă repetiţiile acolo. Aceasta este unica sală unde pot să facă repetiţii. Referitor la mesel de pomenire este decizia Consiliului unde este stipulate din anii precedenţi, de ani buni în urmă că se pune la dispoziţie sala data pentru cineva care are nevoie pentru a o folosi ”.
La o lună de când a fost aprobată decizia, banii de la Guvern nu au fost încă transferaţi. Şi asta pentru că autorităţile locale trebuie să prezinte o schiţă de proiect şi mai multe documente. Dar primarul pasează responsabilitățile celor de la consiliul raional Sîngerei. Ultimii neagă acest lucru.
ANDREI DONŢU primar Heciul Nou, Sîngerei. „Nu a venit niciun leu de acolo, de la tranferul dat. Din ceea ce am fost informat de la preşedintele raionului, dumnealui mi-a comunicat că aceşti bani vor fi gestionaţi de către Consiliul Raional. Ca administraţie publică locală noi le punem la dispoziţie un teren unde să poată construi această sală, acel edificiu pentru aceşti copii”.
VERA SERBUŞCĂ vicepreşedinte, raionul Sîngerei. „Precizarea pe care vroiam să o fac este dacă aceşti bani au fost alocaţi Consiliul raional sau Consiliului local?- Consiliului local, prin consiliul local o să fie. Au ajuns la concluzia că mai bine să facă un centru nou şi deja ei vor ca la aceşti bani, printr-un proiect şi împreună cu Consiliul raional ca să fie construit un centru de tineret nou, unde să fie şi sală de dans şi toate activităţile artistice să fie acolo”
FAIMOŞI CU BUZUNARELE GOALE
Până la success, ansamblul a trecut multe obstacole. S-a vorbit chiar despre încetarea activității, dar primarul susţine că nu a existat o astfel de decizie. Era vorba doar despre suspendarea activităţii în sala unde se făceau repetițiile pentru că trebuiau reprarații.
ANDREI DONŢU primar Heciul Nou, Sîngerei. „Acum un an în urmă a fost luată decizia ca acest ansamblu să-şi stopeze activitatea. Care au fost motivele din punct de Vedere al administraţiei publice locale?- Nu a fost o asemenea decizie, acestea sunt nişte bârfe. Nu comentez. A fost o propunere la o şedinţă a Consiliului precum că directorul Casei de Cultură a atins vârsta de pensionare, iar finanţele care au rămas până la sfârşit de an să sistăm tenporar casa de cultură pentru a o repara. Acest colegraf s-a conncediat prin cerere în luna iulie 2023. Nu a fost concediat şi nici nu a fost o decizie de lichidare a funcţiei, a unităţii. Este o reglare de conturi, o supărare a cuiva şi din cauza acestei posibili supărări recurg la aşa metode şi răspândesc informaţii false mass-mediei 0”.
ÎNTRE TALENT ŞI LIPSĂ DE RESURSE
Soarta ansamblului Hecenii nu e nici pe departe un caz singular. În Republica Moldova sunt peste 1800 de formaţii artistice, iar multe dintre ele au aceleaşi probleme. Cei de la Ministerul Culturii ridică din umeri şi spun că nu pot interveni, pentru că finanţarea şi susţinerea colectivelor artistice este în primul rând responsabilitatea Primăriilor şi a Consiliilor Raionale. Iar ele se întreabă, la rândul lor, de unde bani?
SERGIU PRODAN ministrul Culturii Republicii Moldova. „Finanţarea colectivelor artistice de amatori se exercită prin intermediul APL-urilor, Primăriile, APL de nivel I şi II şi datotiră reformei de descentralizare a puterii în stat APL-urile au şi competenţa, dar şi responsbailitatea de finnaţare şi dezvoltare a culturii în localităţile, în raioanele le gestonează. Orice finanţare din partea Ministerului către colectivele fondate de autorităţile publice locale este interzisă de lege”
NICU ŢURCANU actor, artist Emerit al Republicii Moldova. „Trebuie să căutăm aceastră problemă în fiecare din noi, cum mă promovez eu, cine este omul de lângă mine, cum putem rezolva această problemă în primul rând noi în această comunitate, pentru că dacă noi o să ne mâncăm între noi, nici autorităţile nu o să fie de partea noastră şi nu o să vadă această problemă identificată. O altă porblemă mare este că nu se pune accent pe cultură, pe artă, pe omul care are de spus ceva şi care schimbă cursul istoriei aici la noi acasă”.
Tot ce pot să ofere acum autorităţile ansamblurilor care ne duc faima, este un proiect de lege.
SERGIU PRODAN ministrul Culturii Republicii Moldova. „Ministerul Culturii lucrează acum la un proiect, la o politică nouă prin care cele mai puternice formaţii, ne dorim 80 sau chiar 100 de formaţii artistice din ţară, printr-o selecţie riguroasă să preluăm finanţarea acestor colective la Ministerul Culturii pentru ca să putem să le punem în valoare, pentru ca să putem să le asigurăm o perspectivă şi o vizibilitate cât mai mare ”.
Între timp, artiștilor nu le rămâne decât să viseze, să muncească şi să ţintească scenele mari din lume. Practica arată că doar aşa ajung să fie remarcaţi şi apreciaţi şi acasă.
