Conform radioteleviziunii publice norvegiene NRK şi cotidianului Dagens Naeringsliv (DN), care citează surse anonime, Jens Stoltenberg ar urma să rămână în funcţie până la Summitul de la Washington din 2024, care va marca 75 de ani de la fondarea Alianţei.

”Războiul din Ucraina şi aderarea încă neîncheiată a Suediei (la NATO) sunt argumente cu greutate pentru a nu schimba secretarul general acum”, scrie DN.

Potrivit publicaţiei norvegiene, Biden i-a cerut lui Stoltenberg, fost premier norvegian, în timpul unei întâlniri avute la Casa Albă în această săptămână, să rămână în funcţie până în 2024, după ce fostul premier norvegian refuzase acest lucru prima dată în februarie.

Marţi, ”cea mai puternică ţară din Alianţă a fost şi mai clară: de această dată, preşedintele american nu va accepta un ‘nu’ ”, precizează DN.

De partea sa, Jens Stoltenberg a optat totuşi pentru o exprimare suficient de vagă pentru a nu exclude o rămânere în funcţie. ”Nu am nicio intenţie de a cere o prelungire” a mandatului, a repetat el vineri la Bruxelles, după o reuniune a miniştrilor apărării din ţările NATO.

Aceste informaţii confirmă spusele unor reprezentanţi ai Alianţei Nord-Atlantice, conform cărora NATO se îndreaptă către prelungirea mandatului lui Jens Stoltenberg.

Dată printre favoriţi, şefa executivului danez Mette Fredriksen ar avea mari şanse să preia ştafeta de la Stoltenberg anul viitor, precizează publicaţia norvegiană.

Primindu-l săptămâna aceasta la Casa Albă pe Jens Stoltenberg, Joe Biden a elogiat mandatele acestuia în fruntea Alianței și a anunțat că va găzdui, la Washington, în perioada 9-11 iulie 2024 summitul aniversar de 75 de ani la înființarea Alianței.

Joe Biden a declarat deja săptămâna trecută, în cadrul unei vizite la Washington a premierului Rishi Sunak, că va trebui găsit un “consens” pentru desemnarea următorului secretar general al NATO, afirmând că britanicii au un candidat care este “foarte calificat”, referindu-se, fără a-l nominaliza, la secretarul apărării Ben Wallace.

În cadrul unei reuniuni informale la Oslo, miniştrii de externe din NATO au făcut un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței, precum și ideea de a numi pentru prima dată o femeie.

De asemenea, premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume fusese vehiculat pentru acest post, a declarat joi că nu candidează şi că susţine reconfirmarea lui Jens Stoltenberg, a anunţat un oficial NATO.

Summitul de la Vilnius, care va avea loc peste o lună, la 11 şi 12 iulie, va fi probabil decisiv. Predecesorul lui Jens Stoltenberg, premierul danez Anders Fogh Rasmussen, a fost propus pentru acest post cu trei săptămâni înainte de summit, care a confirmat numirea sa, reaminteşte AFP.

Prin tradiție, toți secretari generali ai NATO sunt europeni și au venit în această funcție după ce au fost prim-miniștri, miniștri de externe sau miniștri ai apărării în țările aliate din care proveneau. Ultimii doi secretari generali, Ramussen și Stoltenberg au fost prim-miniștri în țările lor, Danemarca și Norvegia. Predecesorul celor doi nordici, olandezul “Jaap” de Hoop Scheffer, a fost ministru de externe al țării sale, iar ultimul secretar general al NATO care anterior a ocupat funcția de ministru al apărării a fost britanicul George Robertson, în perioada 1999-2004.

Stoltenberg este al 13-lea secretar general din istoria de aproape 75 de ani a NATO și al doilea cel mai longeviv, după olandezul Josep Luns, care a stat în funcție 12 ani și 268 de zile. Dacă va rămâne în funcție până anul viitor, Jens Stoltenberg va împlini zece ani la conducerea Alianței Nord-Atlantice.