Social

7 septembrie - Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru (ONU)

post-img
7 septembrie - Ziua internaţională a aerului curat

Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru este marcată anual, începând cu anul 2020, la 7 septembrie, potrivit Rezoluţiei 74/212, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019, indică site-ul https://undocs.org.

ZFR

Tema din 2024 a Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru - ''Invest in #CleanAirNow'' - subliniază faptul că acum este timpul să investim în aer curat. De asemenea, face apel la parteneriate mai puternice şi responsabilitate comună pentru combaterea poluării aerului, se menţionează pe https://www.unep.org/.

Aerul este primul nostru contact cu lumea, este ceea ce inhalăm de 12 ori pe minut, ne ţine în viaţă sau ne otrăveşte. 99% dintre noi respirăm aer poluat, iar acest lucru nu mai trebuie suportat. Poluarea aerului exacerbează schimbările climatice, provoacă pierderi economice şi reduce productivitatea agricolă. Anul acesta, de Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru se face un apel către toată lumea - de la guverne şi corporaţii până la societatea civilă şi indivizi - să investească acum pentru un aer curat. (https://www.unep.org/)

Rezoluţia 74/212 subliniază importanţa şi necesitatea urgentă de a sensibiliza opinia publică la toate nivelurile, precum şi de a promova şi facilita acţiunile de îmbunătăţire a calităţii aerului, potrivit site-ului https://www.unep.org. Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru un aer curat şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, pentru protejarea sănătăţii oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să desemneze ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit site-ului https://www.un.org/.

Poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în vremurile noastre. Peste 99% dintre oameni respiră un aer nesigur. Expunerea poate duce la accident vascular cerebral, boli cardiace şi pulmonare, cancer şi multe altele. Aerul poluat ucide 6,7 milioane de oameni pe an, iar 2,4 miliarde de oameni sunt expuşi la niveluri periculoase de poluare a aerului casnic, indică şi https://www.cleanairblueskies.org/. Poluarea aerului este transfrontalieră, aşa că toate părţile interesate au responsabilitatea de a proteja atmosfera pământului şi de a asigura un aer sănătos pentru toată lumea. Colaborarea la nivel transfrontalier va contribui la reducerea poluării aerului, atragerea de finanţare şi investiţii în măsuri şi soluţii pentru calitatea aerului şi va oferi beneficii pentru sănătate, se menţionează pe site-ul citat mai sus.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza transportului pe distanţe mari a poluanţilor atmosferici. În absenţa unei intervenţii, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că va creşte cu peste 50% până în 2050.

În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Poluanţii climatici de scurtă durată (SLCPs) se numără printre poluanţii cei mai legaţi atât de efectele asupra sănătăţii, cât şi de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la doar câteva zile până la câteva decenii, deci reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate şi climă pentru cei care locuiesc în locuri în care nivelurile scad. Unii poluanţi atmosferici, precum carbonul negru, metanul şi ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanţi climatici de scurtă durată şi sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum şi pentru impactul asupra culturilor şi, deci, asupra securităţii alimentare.

În documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă din 2012, de la Rio de Janeiro, intitulat "Viitorul pe care îl dorim", ţările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susţin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile şi a aşezărilor umane. De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaşte că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

author-img_1

Constantin Uzdris

Reporter