„Abia în zilele acestea a existat suficientă voință în Parlament pentru ca cererea Curții Constituționale să devină lege și să se schimbe un anacronism”, a declarat la emisiunea Punctul pe AZi de la TVR MOLDOVA Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, cu referire la votul deputaților de a substitui sintagma „limba moldovenească” cu limba română în legislația Republicii Moldova,
Maria Şleahtiţchi a explicat în ce constă anacronismul existenței limbii moldovenești în legislația Republicii Moldova.
„Peste tot, în afara legislației, funcționa sintagma limba română. Noi studiam în limba română. În școală se predă limba și literatura română. Studenții termină facultăți filologice la specialitatea limba și literatura română. Arătam ca o societate schizoidă, scindați. Una era de facto, alta era de iure. Nu s-a făcut altceva decât să se corecteze o realitate care există din 1990, când au fost schimbate programele de studii””, a spus Maria Şleahtiţchi.
În opinia directorului Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, subiectul limbii române a fost unul politic, de grupare și de identificare a electoratului anti-românesc.
„În mod normal, denumirea corectă a limbii nu trebuie să scindeze societatea. Timp de trei decenii, acest subiect a fost unul politic și, după ce am văzut în Parlament, va continua un timp să fie politic. Depinde de noi, de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova dacă vom avea curaj, caracter și demnitate să ducem până la capăt această schimbare”, a conchis directorului Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.
Ediția integrală a emisiunii Punctul pe AZi din 3 martie o puteți urmări în continuare.
