“Tocmai am votat. Mergeți la urne și folosiți-vă votul“, a spus ea, referindu-se la motto-ul campaniei Parlamentului European – #UseYourVote – pentru a mobiliza prezența la vot.

Ursula von der Leyen, care va face declarații în această noapte la Bruxelles după anunțarea rezultatelor parțiale, i-a îndemnat pe europeni să iasă la vot. Susținută de Uniunea Creștin-Democrată, partid din care face parte, și-a exprimat dreptul de vot la o secţie din apropierea locuinţei sale din regiunea Hanovra, în landul german Saxonia Inferioară, potrivit CaleaEuropeană.ro.

“Haideți să arătăm puterea democrației noastre. Haideți să facem Europa, casa noastră comună, mai puternică ca niciodată“, a adăugat șefa Comisiei Europene, candidat din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană.

Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia.

373 de milioane de cetățeni europeni sunt așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri și pentru a decide calea de urmat până în 2029 după ce acum cinci ani a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la scrutinul european.

Duminică, cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

De ce contează alegerile europene? După acestea, urmează marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”

De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.

Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.

Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Deși este considerată favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, iar partidul von der Leyen ar putea întâmpina provocări în calea spre un nou mandat.

Ursula von der Leyen, care a câștigat aprecierea majorității liderilor europeni pentru modul în care a gestionat răspunsul UE la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este criticată pentru apetitul pentru putere reliefat prin poziționarea față de războiul Israel – Hamas, sfidând statele membre, pentru declarațiile recente privind luarea în calcul a unei majorități și cu partide suveraniste dacă acestea sunt pro-UE și anti-Putin, dar și pentru acuzațiile care îi pot fi aduse în scandalul vaccinurilor din perioada pandemiei de COVID-19. Recent, Franța și Germania au dat semnalul ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu extrema-dreaptă, în timp ce premierul maghiar Viktor Orban, “decanul” Consiliului European drept cel mai longeviv lider, și-a statuat ca obiectiv să o schimbe pe von der Leyen din funcție. În acest decor politic, și președintele Consiliului European, liberalul Charles Michel, a atacat-o dur pe von der Leyen pentru că a condus o Comisie care nu a fost imparțială.

Pentru ca Ursula von der Leyen sau orice alt candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene să fie propus de Consiliul European este necesară obținerea unei majorități calificate, adică minim 15 state (55%) care însumează 65% din populația UE, deși, de regulă, liderii votează în unanimitate pentru a da un semnal de unitate și coeziune. 

Ulterior, într-un Parlament European cu 720 de membri, Ursula von der Leyen va avea nevoie de minim 361 de voturi pentru, o susținere departe de a fi asigurată în contextul în care PPE ar urma să obțină în jur de 180 de mandate, având nevoie de sprijinul celorlalte forțe pro-europene.

În 2019, Ursula von der Leyen a ajuns președintă a Comisiei Europene după ce liderii europeni au respins candidații cap de listă ai partidelor europene și a fost votată în Parlamentul European cu o majoritate foarte fragilă, respectiv 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374.