Dorin Chirtoacă, primar al municipiului Chișinău în 2007 – 2018, semnalează o serie de probleme legate de litigiul dintre Epamedia SRL și Primăria Municipiului Chișinău care îl vizează pe edilul actual Ion Ceban. Fostul edil întreabă de ce o companie privată aflată în proces cu Primăria a fost favorizată cu amplasarea a 75 de puncte de comerț, fără licitație, și de ce o companie aflată în litigiu cu primăria face publicitate politică și electorală lui Ceban și „eroilor primariei” în rețeaua sa de stații nou costruite?
„Despre ce fel de litigiu este vorba, de când a apărut? Ce fel de tranzacții și soluții extrajudiciare erau negociate în 2020-2021? Cum a fost tratată clauza abuzivă și ilegală cu privire la cele 1.500 de panouri? Cum este explicată investiția a 100 milioane de lei și constructia de la zero, pentru a doua oară, a 300 de stații în oraș în condițiile unui proces judiciar?”, întreabă fostul primar al municipiului, Dorin Chirtoacă, într-o postare pe Facebook.com.
De asemenea, fostul edil întreabă de ce o companie privată aflată în proces cu Primăria a fost favorizată cu amplasarea a 75 de puncte de comerț fara licitație.
Citește și: „Contract catastrofă”. Ce spune primarul Ion Ceban despre litigiul cu Epamedia SRL
„Pe baza cărei norme legale și contractuale au aparut în stațiile Epamedia, 75 de chioșcuri, în condițiile în care conform contractului, Epamedia nu poate instala nimic în stații, cu exceptia light-box-urilor pentru publicitate comercială?”
În aceeași postare, Dorin Chirtoacă a relatat că contractul dintre Epamedia și Primăria Chișinău a fost încheiat în ianuarie 2007, fiind promovat de PCRM – primul partid al lui Ceban –, care avea toată puterea în Chișinău, și primarul interimar de atunci.
„Pe baza contractului, în 2007-2008, Epamedia a construit 300 de stații de troleibuz și autobuz din banii săi și le-a pus la dispoziția locuitorilor orașului. Conform contractului, Epamedia avea dreptul să plaseze publicitate în light-box-urile din stații, probabil, circa 1.000 la număr sau poate mai multe. Cu acestea nu a fost nicio problemă. Pe lângă asta, în contract era o clauză care prevedea ca Epamedia urma să primească autorizații pentru 1.500 de panouri publicitare mari (6m x 3m) în tot orașul. Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege”, a spus el.
„Nici fizic această clauză contractuală nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri în condițiile în care în oraș erau deja 1.500 – 2.000 de panouri, ale altor agenți economici, instalate anterior, începând cu 1990-1994.”
„Singura soluție ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți agenți economici de pe piața publicității pentru ca Epamedia să primească 1.500 de autorizații în locul lor și să obțină astfel monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal (...) Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat și dacă cineva le-a făcut promisiuni ilegale în acest sens înainte de alegeri, tot la ei să se adreseze.”
După vreo 5-7 ani de activitate, continuă el, Epamedia a avut probleme financiare. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de zece ani: „De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1.500 de panouri. Către 2015 - 2016, o parte din cele 300 de stații nu mai erau întreținute de Epamedia, pentru că nu aveau resurse și oameni, și au fost transmise Primariei. Pe parcursul anilor 2010-2017, mai multe stații Epamedia, vandalizate sau distruse de vânt și intemperii, au fost refăcute din bani publici, din aceleași motive”.
„Undeva prin 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile urmau să fie preluate integral de Primărie. Aceasta era modalitatea prin care urma să se termine acest proiect. Proiectul s-a epuizat și nu mai putea fi rentabil din punct de vedere economic, pentru că stațiile au degradat și nu mai prezentau interes pentru plasarea publicității comerciale.”
În 2021, Consiliul Municipal Chișinău i-a cerut lui Ceban să rezilieze contractul cu Epamedia, dar edilul actual, Ion Ceban, a refuzat să o facă. „Din cate am reușit să percep și să înțeleg proiectul Epamedia a fost reanimat după 2017-2020, reluat de la zero, întrucât s-au investit 100 de milioane de lei (din spusele lor) în construcția din nou pentru a doua oara, a 300 de stații, cu finanțare de la Moldpresa. Pe lângă aceasta, au primit un „bonus” de 75 de chioșcuri, fără licitație, de la Ceban”, a relevat Dorin Chirtoacă.
De cealaltă parte, Primăria Chișinău susține că a ajuns la o soluție amiabilă cu Epamedia, dar totul a fost compromis de consilierii municipali, care ar fi interesați de exploatarea problemei în interese politice.
Citește și: O companie privată pretinde despăgubiri de 66 de milioane de euro de la Primăria Chișinău
Litigiul a pornit de la faptul că, în 2007, Primăria Chișinău a încheiat cu Epamedia SRL, atunci companie cu capital străin, un contract de parteneriat public-privat pentru construcția a 300 de stații de așteptare a transportului public.
În schimbul acestei investiții, Primăria se obliga să îi ofere Epamedia dreptul de amplasa dispozitive de publicitate în stațiile construite. Numai că municipalitatea nu și-ar fi onorat obligațiile prevăzute în contract și, din această cauză, investitorul solicită acum despăgubiri, inclusiv pentru venituri ratate, în valoare de 66 de milioane de euro.
Litigiul a ieșit la iveală pe 23 aprilie a.c. datorită consilierului municipal Victor Chironda, iar Primăria Chișinău nu a făcut altceva decât să dea vina pe administrațiile anterioare.
