A 11-a legislatură a Parlamentului Republicii Moldova şi-a încheiat oficial activitatea vineri, 11 iulie. Până pe 30 iulie, deputații vor mai desfășura activități în teritoriu și în comisii, însă nu se vor mai reuni în plen. Cei patru ani de mandat au fost marcați de reforme, controverse și critici. În timp ce majoritatea parlamentară se laudă cu iniţiativele legislative și cu pașii făcuți spre integrarea europeană, opoziţia susține că a fost ignorată sistematic.
La ultima ședință plenară, deputații au votat 79 de proiecte legislative și hotărâri într-un timp extrem de scurt, ceea ce, potrivit experților Promo-LEX, reprezintă o încălcare gravă a regulilor de transparență decizională.
Pentru mulți deputați, acești patru ani au însemnat multă muncă – în comisii, în redactarea proiectelor și în plen. Reprezentanții majorității parlamentare susțin că actualul legislativ a făcut progrese importante în parcursul european al Republicii Moldova.
Deputatul PAS Igor Chiriac afirmă că obținerea statutului de țară candidată la UE a fost cea mai importantă realizare.
„În acest mandat, cred că cel mai mare succes este obținerea statutului de țară candidat la UE. Aceasta este cea mai mare realizare.”
Colegul său, Andrian Cheptonar, subliniază activitatea legislativă în domeniul securității naționale:
„Am prezentat mai multe legi pe acest domeniu – despre activitatea SIS, securitatea națională. Am avut destule inițiative și consider că mi-am făcut treaba bine.”
Deputatul Radu Marian susține că acest Parlament s-a remarcat prin integritate:
„Cred că este primul Parlament din istoria Republicii Moldova în care majoritatea deputaţilor au fost oneşti. E important, pentru că până acum am avut deputaţi implicaţi în dosare de corupţie.”
Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, recunoaște că ritmul de lucru intens a lăsat uneori prea puțin spațiu pentru dezbateri:
„Parlamentul a mers cu o viteză bună, pe alocuri mai mare decât s-a aşteptat. De aici și criticile. O restanţă rămâne Codul Parlamentului.”
De cealaltă parte, opoziţia critică lipsa de dialog şi marginalizarea politică.
Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, afirmă că toate iniţiativele opoziţiei au fost respinse:
„Este clar că nici o inițiativă din afara PAS nu a fost susținută. Au promovat doar proiecte de partid. Parlamentul acesta este unul toxic. Din peste 200 de proiecte propuse de opoziție, doar patru au fost votate.”
Vladimir Voronin, deputat BCS, acuză excluderea opoziției din procesul decizional:
„Nu ni s-a oferit posibilitatea să înaintăm propuneri. Opoziţia a fost alungată din spaţiul decizional, deşi şi pentru ea au votat alegătorii.”
Deputata Diana Caraman consideră că opoziția și-a făcut datoria:
„Noi am demonstrat că deputaţii nu sunt doar o maşinărie de vot, ci şi apărători ai intereselor cetăţenilor.”
Organizația Promo-LEX a constatat nereguli grave în activitatea parlamentară, inclusiv în ultima şedinţă în plen, când au fost adoptate zeci de proiecte în doar câteva ore. Timpul mediu de dezbatere a fost de două minute per proiect, iar aproape jumătate dintre actele normative au fost votate fără publicarea prealabilă a documentelor sau fără posibilitatea de a depune amendamente.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie, iar noul legislativ va fi responsabil de continuarea reformelor sau de corectarea erorilor actualei legislaturi.
Reporter: Nadia Mihuță
