În cei 34 de ani de independenţă, presa din Republica Moldova și-a cautat treptat titlul de a patra putere în stat. Mai ales în ultimii ani, când propaganda rusă dornică să destabilizeze parcursul european al ţării, a invadat spaţiul mediatic, spun experţii. Mai multe analize arată că, în mâinile unor politicieni, adeseori ghidaţi și plătiți din afară, o parte din mass-media poate deveni o armă de polarizare a societăţii. Efectul propagandei loveşte cel mai mult în categoria de oameni cu un nivel scăzut de educaţie. Mulţi dintre ei încă nu pot distinge o ştire falsă de cea adevărată.
Nicolae Roşca face parte din prima generaţie de jurnalişti din Basarabia. Şi-a început activitatea în urma 50 de ani în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, unde fiecare literă era controlată de partid, aşa cum este acum în Federaţia Rusă.
NICOLAE ROŞCA jurnalist, scriitor: Noi când am lucrat în perioada comunistă... nu, era greu. Da, îţi spunea că mâine e congresul partidului comunist, trebuie să reflectăm acolo. Sigur că erau oameni slugarnici, în toate epocele sunt. Eu îmi făceam meseria despre oamenii de la ţară, scriam frumos, dulce, intercalam tradiţii. Era rău pentru că noi aveam în fiecare săptămână volante, nu cele din redacţie. Veneau oameni pe care nu-i cunoşteam. De exemplu, ţin minte un reproş: de ce ai scris mata în articolul ăla că de la Chişinău la Orhei ajungi în 40 min cu maşina. Nu se indică exact. Imperialiştii vor şti care e distanţa şi vor bombarda Orheiul."
După 34 de ani de independenţă, lucrurile s-au schimbat radical. Jurnaliştii au câştigat dreptul de a scrie şi relata liber orice ştire, iar cetăţenii o pot consuma din surse diverse. Un studiu recent de audiență, lansat de Centrul de Jurnalism Independent, arată că, rețelele sociale au devenit principala sursă de informare pentru cetăţeni. Urmează posturile de televiziune, site-urile de știri și posturile de radio. Ziarele și revistele ocupă ultimul loc.
SURSELE DE INFORMARE ALE CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA Reţele de socializare – 79,8% TV – 76,9% Site-uri de ştiri – 60,8% Radio – 39,1% Ziare şi reviste – 25,7% SURSA: cji.md CORNELIA COZONAC, jurnalist, preşedintele Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova: Educaţia media este slabă şi nu s-a prea dezvoltat. Abia în ultimii ani, anumite ONG-uri au început să lucreze mai mult cu cetăţenii, să-i informeze şi să-i ajute să înţeleagă ce este propaganda, dezinformarea şi să aleagă sursele corecte de informare. Noi, ca presă, nu am alocat timp pentru a instrui cetăţenii. Se lucrează dar fragmentat, nu cu o strategie pusă la punct. Republica Moldova ocupă locul 35 din 180 de state în Clasamentul Mondial al Libertății Presei 2025, realizat de organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF). Raportul subliniază faptul că peisajul mediatic din Republica Moldova este în continuare polarizat între curente pro-ruse și pro-occidentale, dar influența oligarhilor și a liderilor politici asupra instituțiilor media a cunoscut o diminuare comparativ cu anii precedenți. Sunt menționate, în acest sens, măsurile de reglementare și control aplicate în cazul unor posturi de televiziune afiliate politic, precum și migrarea conținutului acestora în mediul online.
"Mai mult citesc ştiri de pe internet. Am cunoscut o jurnalistă care mi-a spus, uite, unele ştiri se fac la comandă, pentru asta se achită. Poți să priveşti o informaţie din mai multe puncte de vedere şi să tragi concluziile singur."
"Eu aş prefera mai mult televiziune decât internetul. Uneori pe internet poate fi adevărat, poate să fie minciuni."
"Am încredere în câteva canale de Telegram. Dar se întâmplă că ele tot mint, uneori. De exemplu, noaptea, Kievul a fost bombardat. Sunt fapte, postări cu fotografii adevărate cu bombardamentele. Dar sunt alte fotografii, video, modificate cu efecte speciale unde ele se văd."
"Cel mai mult am încredere în postările oamenilor (n. r. în online). Ei singuri fotografiază, fac video, postează, descriu. – Dar canalele de noutăţi? – Nu. Nu am încredere."
"Ştirile de pe internet. Pentru că e comod, telefonul e mereu sub mână. N-o să merg acasă să văd ştirile. Mă bazez pe opiniile altor oameni şi după asta îmi dau seama dacă e fake sau nu."
Oamenii născuţi în epoca sovietică a Basarabiei îşi amintesc cu groază de timpurile în care erau obligaţi să privească un singur post TV cu o ideologie dictată de partid.
"Atunci noi eram bătuţi la cap că numa ce-i scris acolo sau ce spune la TV, aceea-i drept. Chiar şi mă mândream în ce ţară eu trăiesc şi m-am născut, cea mai puternică. Dar amu se vede căp n-o fost aceea. Abia acum am realizat. Îi mai deţinută de bandiţi: Plahotniuc, Şor, acel cu barbă nebărbierit."
"La ora 9, eram obligaţi să stăm în faţa TV, că era aşa numita programă vremea, de la Moscova. De aici, partidul comunist spunea că noi trăim cel mai bine, şi aveam de toate. Ne-o bombit că PC este cel mai cel mai, dar era tot invers. "
"Orice articol era sub cenzură, trebuioa sa fie aprobat de colegiul de redacţie a publicaţiei respective. Acum este presă liberă, democratică. Acum noi urmărim TVR, urmărim programele care reflectă adevărul."
