Sunt peste trei decenii de când a fost creată autonomia găgăuză, iar limba română este încă una străină pentru o bună parte dintre locuitorii acestei regiuni din sudul Republicii Moldova. Mulţi cetăţeni, mai ales tinerii, au înţeles un lucru - cunoaşterea limbii le poate oferi multe oporturităţi, de studii sau de angajare, dar şi sentimentul uşor pierdut de apartenență la Republica Moldova.
Artiom Jelezoglo este originar din oraşul Ceadîr-Lunga din autonomia găgăuză, dar de doi ani locuiește la Chișinău, unde studiază Relații Internaționale la Universitatea Liberă Internațională. În familie vorbeşte rusa, însă ajuns la Chişinău a înţeles cât de importantă este cunoaşterea limbii române. Astfel că s-a înscris la cursuri, unde face primii paşi în studiul limbii.
ARTIOM JELEZOGLO, student: Populaţia adultă nu ştie limba română, iar acum tinerii şi-au schimbat viziunea şi au înţeles că trebuie să o cunoaşcă. Da, eu sunt găgăuz şi înţeleg că e şi vina noastră, dar e şi vina Chişinăului, care ne-a lăsat 30 de ani să făcem ce vrem. Ar fi necesară o platformă online, pentru că ceea ce avem acum nu este suficient, noi nu avem o platformă de discuţii.
În cadrul unei conferințe publice organizate la Chişinău, reprezentanții Centrului de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale au declarat că interesul pentru limba română în autonomia găgăuză a crescut vizibil în ultimii ani. Cu toate acestea, locuitorii din regiune se confruntă cu probleme vechi, profunde, cum ar fi propaganda rusă.
MIHAI PEICOV, director Centrul de Iniţiative Civice pentru Minorităţile Naţionale: Tinerii cunosc limba română, bineînţeles nu comunică cu ei acolo, dar când vin în Chişinău vorbesc, chiar acum în ultimii ani în Găgăuzia este ca un trend ca să înveţe limba română, dar şi aici statistica ne arată că ei chiar cunoscând limba română preferă să plece din ţară pentru că nu se simt parte a ţării. O altă problemă este propaganda rusă, dar mereu spun că propaganda rusă câştigă acolo războiul informaţional pentru că noi nu comunicăm cu oamenii, nu promovăm agenda noastră cu empatie.
Și analiștii politici consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin măsuri administrative sau educaționale, ci printr-o politică clară de integrare a autonomiei la nivel social.
IGOR BUCĂTARU, analist politic Promo-LEX: Pe parcursul a celor 30 de ani de când a existat autonomia, autonomia nu a costituit un mecanism sau un instrument de integrare, ci un un instrument de izolare. Avem o populaţie care puţin cunoaşte limba română, este orientată spre rusolingve. Nu poate peste noapte de schimbat mentalitatea, va fi cu timpul, dar este necesar ca Chisinăul să cunoască ce vrea şi cum vrea să facă acest pas.
MIHAI ISAC, analist politic: Vedem situaţa politică incertă care cu siguranţă este un atac împotriva situaţiei din întreaga R. Moldova, vedem cu situaţia din Găgăuzia este instrumentalizată din partea Rusă tocmai pentru a dăuna procesului de integrare europeană a R. Moldova.
ŞTEFAN BEJAN, analist politic WatchDog: Găgăuzia a devenit un pericol de securitate la adresa R. Moldova. Vorbim despre o regiune care este folosită constant de Federaţia Rusă pentru a atenta la suveranitatea R. Moldova, de aceea este foarte important ca să găsim toate mecanismele necesare ca să punem capăt acestui lucru, iar de cealaltă parte să facem tot posibilul ca limba și cultura găgăuză să fie conservată, să aibă loc o renaştere naţională.
Conferința publică a fost organizată de Centrul de Studii Strategice pentru Marea Neagră și Karadeniz Press.
