MIRCEA SNERGUR, preşedinte al Republicii Moldova: Vă îndemn să votaţi anume acea hotărâre care să coincidă cu năzuinţa poporului. Să fim demni de vrerea lui! Cinstind-o, astfel, şi pe cea a strămoşilor!




DANIELA DANILOVA, jurnalist TVR MOLDOVA: În acest loc, în 1991, aproape un milion de basarabeni au venit la Marea Adunare Naţională, pentru a spune cu voce tare şi cu multă determinare că îşi doresc să trăiască într-un stat liber şi independent. Momentul, care a avut loc în urmă cu 34 de ani, a rămas în istorie ca sfârșitul unei lupte pentru adevăr.

Până la obţinerea independenţei au fost însă ani de eforturi şi de grele încercări pentru Mişcarea de Eliberare Naţională. O voce importantă în acea perioadă a fost parohul Petru Buburuz, cel care a binecuvântat prima Mare Adunare Naţională din 1989 şi care a fost printre zecile de mii de oameni aflaţi în centrul Chişinăului în momentul proclamării independenţei ţării.

PETRU BUBURUZ, parohul Bisericii Ortodoxe "Sfinții Apostoli Petru și Pavel": A fost una dintre aşteptările noastre care s-au început îndată după ce Gorbaciov (n.r. conducător al Uniunii Sovietice) a anunţat "Perestroika". Entuziasmul basarabenilor noştri se explică prin faptul că ei aşteptau numaidecât să fie libertate, să se deschidă bisericile în primul rând. Toată societatea aştepta schimbări; renaştere, deşteptare şi multe alte cuvinte s-au auzit atunci. Ziua Independenţei noastre a venit după puciul de la Moscova. Dar, iată, el a fost învins.

La Marea Adunare Naţională din 1991 au venit basarabeni din toate zonele ţării: bătrâni, tineri, profesionişti din toate domeniile. Unii au parcurs kilometri întregi pe jos si au trăit cu multă intensitate semnarea Declaraţiei de Independenţă.

EUGENIA BULAT, scriitoare, autoarea cărţii "Călăraşii şi Renaşterea Naţională": Iniţial ar trebui să ne ducem la zilele 19 – 23 august, ca să înţelegeţi toată emoţia noastră, frica noastră, grija noastră, ridicarea noastră pe baricade ca să apărăm edificiile strategice ale Republicii Moldova – Parlament, Preşedinţie, Guvern, televiziune… Şi atunci să ne vezi pe noi toţi, luptători, veniţi cu susţinătorii lor în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ca să proclamăm independenţa Republicii Moldova. Iată tot acest cumul de sentimente, de ani pe care i-am trăit, să-l vezi răbufnit în această Piaţă a Marii Adunări Naţionale.

ANATOL PETRENCU, istoric: Eu cred că data de 27 august 1991 este o dată semnificativă în istoria poporului român, pentru că ea a încununat într-adevăr o luptă a generaţiilor anilor 90 pentru limbă în primul rând, în al doilea rând, pentru identitate naţională, pentru recunoaşterea noastră ca români şi, bineînţeles, despărţirea de URSS. O revoluţie nu doar a românilor basarabeni, dar şi a celorlalte popoare care au fost laute cu forţa şi introduse în URSS.

La 34 de ani, Republica Moldova încă luptă cu imixtiunile Rusiei. La graniţă se duce un război sângeros, iar statul are resurse limitate pentru a ţine piept agresiunii hibride. Experţii spun că, astazi, mai mult decât oricând, ţara are nevoie de parteneri de încredere, iar aderarea la Uniunea Europeană ne poate ajuta să ne apărăm securitatea, valorile şi libertatea.

MIHAI MOGÎLDEA, expert politic: Eu cred că este clar pentru toată lumea, după experienţa ultimilor trei ani, în special după ce a început invazia la scară largă din Ucraina, că nu mai putem discuta astăzi despre diferite opţiuni geopolitice – există o singură cale: integrarea europeană. Uniunea Europeană este o organizaţie unde se promovează democraţia, iar Uniunea Sovietică a fost o dictatură. Aceasta este principala diferenţă şi de aici reies absolut toate principiile de guvernare, valorile care sunt împărtăşite de către oameni şi, până la urmă… nivelul de dezvoltare, care este unul, clar, mai înalt în UE comparativ cu indicatorii din URSS.

Sprijinul pe care îl oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova se vede în schimbarea la faţă a multor sate şi oraşe. S-au făcut investiţii mari în toate domeniile: infrastructură, sănătate, educaţie sau afaceri. Doar în modernizarea mobilităţii, UE a investit aproape un miliard de euro în ultimii cinci ani. A beneficiat de proiecte importante şi oraşul Ialoveni.

SERGIU ARMAŞU, primarul oraşului Ialoveni: Unul dintre cele mai mari proiecte este sistemul de canalizare, care era problema principală pentru localitatea noastră, dat fiind faptul că nu ne puteam dezvolta în continuare. Avem astăzi unul dintre cele mai bune teatre de vară din Republica Moldova, un proiect foarte mare, foarte valoros. Avem o pistă pentru cicliști de peste 5 km, care este în construcție – sper să o finalizăm în acest an, iar mai apoi să curățăm râul Isnovăț. Planificăm un drum de ocolire, care urmează să-l construim din sectorul Albeni, la care o să aibă acces și alte localități.

„Uniunea Europeană investeşte serios în infrastructura noastră şi este o politică corectă care e îndreptată pentru oameni, pentru necesităţile oamenilor. Independenţa este despre libera exprimare, despre un trai decent, despre condiţiile pe care le oferă principiile Uniunii Europene şi despre tot ceea ce ne face sa ne simţim confortabil acasă”.

După 34 de ani de la semnarea actului istoric, tinerii îşi doresc ca lupta părinţilor şi bunicilor să nu fie zadarnică, iar Republica Moldova, păstrându-şi libertatea, să-şi apere mai eficient hotarele şi să se dezvolte precum ţările europene.

„Trebuie sa luptăm pentru independenţă, să fim un popor liber, să ne exprimam liber. A fi independent inseamnă a fi liber, a-ţi proteja drepturile, a fi respectat şi a avea un viitor mai bun. Consider ca parcursul european al Republicii Moldova este foarte important pentru viitorul nostru, pentru a ne pastra independenţa, autonomia şi, desigur, pentru a ne păstra valorile”.

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la doar câteva ore după semnarea actului. Doi ani mai târziu, pe 2 martie, ţara a obținut statutul de membru al ONU şi, respectiv, recunoașterea oficială a statalității.

REPORTER: DANIELA DANILOVA
Imagine: D. Lupu, I. Rusu