În acest context, la 24 august curent, ministrul Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan, și ambasadoarea Franței la Chișinău,  Dominique Waag, au semnat un memorandum de înțelegere privind reabilitarea acestor monumente de patrimoniu.

Documentul prevede consolidarea colaborării bilaterale în domeniul patrimoniului cultural, prin mobilizarea expertizei franceze și a resurselor naționale, europene și internaționale pentru restaurarea vilelor urbane ale lui Vladimir Herța și Moisei Kligman.

Semnatarii, ministrul Culturii al Republicii Moldova și ambasadoarea Franței în Republica Moldova, au reiterat importanța patrimoniului cultural ca element de identitate și coeziune socială, dar și ca punte de apropiere între Republica Moldova și Franța, în contextul aspirațiilor europene ale țării noastre.

Memorandumul stabilește mai multe direcții de acțiune: elaborarea unui raport preliminar de fezabilitate, realizat de experți francezi și moldoveni, care va include recomandări privind destinația complexului, sursele de finanțare posibile și mecanismele de guvernanță ale proiectului; constituirea unui comitet de pilotaj bilateral pentru coordonarea procesului de restaurare; valorificarea oportunităților de finanțare naționale, europene și internaționale, inclusiv prin implicarea Agenției Franceze de Dezvoltare; planificarea lucrărilor de restaurare în două etape: reabilitarea vilei urbane a lui Vladimir Herța, proprietate publică, cu deschidere parțială pentru public în 2027, și ulterior restaurarea vilei urbane a lui Moisei Kligman.

„Acest proiect reprezintă un pas important în cooperarea noastră culturală cu Franța și o dovadă a angajamentului comun de a proteja și valorifica patrimoniul arhitectural al Chișinăului. Reabilitarea complexului Herța și Kligman va reda comunității două clădiri istorice de referință și va contribui la integrarea patrimoniului în circuitul cultural european”, a declarat Sergiu Prodan, ministrul Culturii al Republicii Moldova.

Vila urbană a lui Vladimir Herța, numită și Casa Herța, este un monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău. Imobilul este amplasat pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt 115 A. Arhitectura casei este realizată în stil eclectic, în formele barocului vienez.

Edificiul a fost construit în 1905 pe locul unei case ridicate în anii 30 ai secolului al XIX-lea de arhitectul orașului O. Gasket.  În anii 30 ai secolului al XX-lea, edificiul a fost transformat în „Teatrul Modern”, iar mai târziu a fost sediul Ministerului Basarabiei. La câțiva ani după moartea lui Herța, pe 26 noiembrie 1939, aici a fost înființată Pinacoteca Municipiului Chișinău de către sculptorul Alexandru Plămădeală.

În toamna anului 1940, după ocuparea Basarabiei la URSS, Pinacoteca a fost reorganizată în muzeu de arte al RSSM. În urma cutremurului din 1977 clădirea a fost avariată. În 2006, în timpul guvernării comuniste, casa a fost restaurată, dar infecient, după părerea multor funcționari din domeniul patrimoniului cultural. Ministerul Culturii a alocat atunci peste 11 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 553.000 de euro.

Vila urbană a lui Moisei Kligman este un monument istoric și de arhitectură de însemnătate națională, amplasată alături de Casa Herța. Este una dintre puținele case construite în stil neoclasic care s-au păstrat în oraș. În prezent, este în gestiunea Muzeului Național de Artă al Moldovei.