Votul din Europa din 2025 promite schimbări politice majore – alegerile legislative anticipate Germania, cursa prezidențială reluată din România, alegerile prezidențiale din Polonia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE, ascensiunea forțelor populiste în Cehia și un scrutin legislativ în Republica Moldova echivalent cu o bătălie finală în drumul către aderarea la UE. Aceste competiții ar putea remodela viitorul Uniunii Europene.
Dacă 2024 a fost un an marcat de alegeri în întreaga lume – cu revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, consolidarea partidelor de dreapta în alegerile din UE, o schimbare politică în Regatul Unit, care după 14 ani de dominație conservatoare a trecut la o epocă laburistă, realegerea lui Vladimir Putin în Rusia – 2025 promite să aducă propriul set de surprize în Europa.
Euronews a realizat trecere în revistă a principalelor alegeri care vor avea loc în 2025 și la ce ne putem aștepta, notează CaleaEuropeană.ro.
Germania: din nou în jocul politic european?
După votul de neîncredere al Bundestagului împotriva cancelarului Olaf Scholz din 16 decembrie 2024 și dizolvarea Parlamentului de către președintele federal Frank-Walter Steinmeier la 27 decembrie 2024, la 23 februarie 2025 vor avea loc alegeri anticipate.
Campania electorală a fost marcată de atacul comis pe piața de Crăciun din Magdeburg, la 20 decembrie, de către un medic, care este, de asemenea, refugiat din Arabia Saudită. Deși atacatorul avea opinii islamofobe, potrivit ministrului de interne Nancy Faeser, și și-a exprimat sprijinul pentru partidul Alternative für Deutschland (AfD), incidentul a cristalizat totuși sentimentul anti-imigrație într-o regiune din estul Germaniei deja câștigată de AfD.
Conform ultimului sondaj INSA, AfD se situează în prezent la 20,5%, pe locul doi după CDU/CSU (31%). CDU a capitalizat electoral după prăbușirea coaliției SPD-Verzi-FDP.
Condusă Friedrich Merz, un potențial viitor cancelar, CDU propune o politică mai liberală din punct de vedere economic decât sub Merkel și mai conservatoare din punct de vedere social, de exemplu în ceea ce privește problema migrației.
Merz, care a avansat în epoca Helmut Kohl, se angajează pentru o Europă mai integrată. El dorește relansarea relațiilor cu Franța și Polonia, critică dependența puternică a Europei de Statele Unite și solicită trimiterea de rachete Taurus Cruise în Ucraina.
România: o cursă prezidențială tensionată după ingerințe externe și creșterea populismului anti-UE
România va organiza noi alegeri prezidențiale în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin din noiembrie 2024. Decizia Curții a venit ca urmare a preocupărilor legate de interferența străină într-un scrutin al cărui prim tur a fost câștigat în mod surprinzător de un candidat anti-occidental, anti-NATO și anti-UE, Călin Georgescu.
Decizia a fost luată ca urmare a dovezilor privind interferența Rusiei în alegeri, în special a impulsului artificial primit de Georgescu pe platformele de socializare, îndeosebi TikTok. Până atunci, Georgescu era relativ necunoscut publicului, dar sprijinul său online a alarmat autoritățile.
Între timp, alegerile legislative, care nu au fost anulate, au înregistrat o victorie a social-democraților, dar cu cel mai mic scor istoric, și o păstrare a coaliției cu Partidul Național Liberal, căruia i s-au alăturat UDMR și minoritățile naționale pentru a-i asigura majoritatea parlamentară.
Un nou scrutin prezidențial este așteptat să aibă loc în prima jumătate a anului 2025. Procedurile oficiale lansate de Comisia Europeană împotriva TikTok în temeiul Legii privind serviciile digitale vor oferi o perspectivă mai profundă asupra modului în care algoritmii platformei funcționează în timpul alegerilor.
Polonia: un test pentru coaliția guvernamentală a lui Donald Tusk pe fondul unei puternice opoziții de dreapta
Viitoarele alegeri prezidențiale din luna mai din Polonia se prefigurează a fi un referendum privind guvernul condus de Donald Tusk, aflat la putere din decembrie 2023, care reunește partide de la stânga la centrul-dreapta. Deși prim-ministrul Tusk (Platforma Civică) este cel care deține o influență semnificativă asupra guvernării de zi cu zi, președintele joacă în continuare un rol crucial.
Actualul președinte Andrzej Duda, din partea partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS), care a deținut această funcție timp de opt ani înainte de revenirea lui Tusk, și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului.
Cursa prezidențială este acum o confruntare între candidații din cele două partide principale: Rafał Trzaskowski (Platforma Civică), primarul Varșoviei învins în cursa prezidențială de acum cinci ani de către Duda, și Karol Nawrocki, istoric, care va reprezenta PiS. Deși cursa este strânsă, sondajele de opinie sugerează că Platforma Civică va ieși probabil învingătoare.
Italia: alegerile locale pun la încercare stabilitatea unui guvern aflat pe un teren șubred
Pe Giorgia Meloni o așteaptă un test electoral important în septembrie anul viitor, deoarece vor avea loc alegeri în șase regiuni: Puglia, Campania, Le Marche, Toscana, Valle d’Aosta și Veneto. Aceste alegeri vor oferi un instantaneu al opiniei publice italiene cu privire la guvernul Meloni, relativ stabil, cel puțin după standardele italiene. În noiembrie anul trecut, partidele din coaliție au fost depășite de coaliția de centru-stânga în alegerile regionale din Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni.
Republica Cehă: riscul unei axe eurofobe puternice în Europa Centrală
În Cehia, alegerile parlamentare vor avea loc în octombrie 2025. Ultimele sondaje dau ANO (care se află în grupul de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa în Parlamentul European), condus de populistul Andrej Babiš, la 34,5% din voturi, cu mult înaintea Partidului Civic Democrat condus de premierul conservator Petr Fiala, așteptat să obțină 13,7%.
Victoria lui Babis ar consolida o axă de extremă dreapta în Europa Centrală, care îi include pe Victor Orban din Ungaria și pe Robert Fico din Slovacia. Miliardarul fost prim-ministru a fost supranumit “Trump al Cehiei”. El se opune, de asemenea, unei mai mari integrări a Uniunii Europene și dă dovadă de îngăduință față de Rusia și mulți se tem de atacuri împotriva democrației în Cehia dacă Babis revine la putere.
Regatul Unit: se va traduce victoria Partidului Laburist de anul trecut într-un sprijin durabil?
La 1 mai, în Regatul Unit vor avea loc primele alegeri de la alegerile generale din iulie anul trecut, în urma cărora Partidul Laburist a revenit la putere și Keir Starmer a devenit prim-ministru.
Acest vot pentru consiliile județene din Anglia va servi drept test-cheie pentru laburiști, dezvăluind dacă victoria lor de anul trecut va fi începutul unui sprijin durabil pentru partid.
Potrivit Sky News, sondajele sugerează că laburiștii și conservatorii sunt în prezent la egalitate, în jurul valorii de 20 % – un nivel istoric scăzut de susținere pentru ambele partide – cu Reform UK, partidul populist al lui Nigel Farage, în urmă cu doar cinci puncte puncte procentuale. Reform UK nu deține în prezent niciun loc în consiliile locale.
Republica Moldova: ambuscadă pro-rusă în timp ce alegerile parlamentare sunt programate pentru 2025
Ca stat tampon față de Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu încercări de ingerință rusească printr-o campanie de dezinformare. Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din toamna anului 2024 s-a desfășurat în favoarea taberei „Da” (50,35%). Între timp, președintele pro-european Maia Sandu a fost realeasă în al doilea tur de scrutin.
Pentru alegerile legislative din 2025, partidul președintelui (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS) joacă la sigur. În cazul în care nu va obține o majoritate, va trebui să se confrunte cu alte forțe politice, care nu toate au susținut votul „Da” la referendum. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri vor fi “o bătălie finală” în drumul Moldovei către aderarea la UE, într-o țară în care opoziția politică pro-rusă rămâne puternică.
Alegeri vor mai avea loc în Albania (legislative), Georgia (locale), Irlanda (prezidențiale), Norvegia (legislative), Rusia (legislative) și Belarus (prezidențiale).
