Începând de astăzi, cetățenii români din diaspora, inclusiv cei din Republica Moldova, își pot exercita dreptul la vot la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. În diaspora au fost înființate 965 de secții de votare.Cele mai multe secții sunt în Italia, Spania, Marea Britanie și Germania. În cursa prezidențială participă doi candidați: candidatul partidului AUR, George Simion, și candidatul independent Nicușor Dan.
În România, scrutinul are loc într-o singură zi – 18 mai – în aproximativ 18.968 de secții de votare, iar peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt înscriși în listele electorale permanente.
În diaspora votul se desfășoară pe parcursul a trei zile: * vineri, 16 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale); * sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale); * duminică, 18 mai, între 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora locală a României).
Votul în diaspora a început joi seara, la ora 22:00, ora României, prima secție deschisă alegătorilor, la al doilea tur de scrutin prezidențial, fiind la Auckland, în Noua Zeelandă (ora 7:00, ora locală).
În R. Moldova, secțiile de vot vor fi deschise pe parcursul a trei zile - 16 mai - 18 mai, începând cu ora 07:00 până la ora 21:00.
Pe teritoriul R. Moldova vor fi organizate 64 de secții de votare din care:
- în regiunea NORD - 18 secții de votare
- în regiunea CENTRU - 38 secții de votare, dintre care 20 în orașul Chișinău
- în regiunea SUD - 8 secții de votare.




Cetățenii își vor putea exercita dreptul la vot în baza următoarelor acte:
· Cartea de identitate
· Cartea electronică de identitate
· Cartea de identitate provizorie
· Buletinul de identitate
· Pașaportul diplomatic
· Pașaportul diplomatic electronic
· Pașaportul de serviciu
· Pașaportul de serviciu electronic
· Pașaportul simplu
· Pașaportul simplu electronic
· Pașaportul simplu temporar
· Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)
Mandatul președintelui ales este de cinci ani, iar atribuțiile sale includ politica externă, apărarea națională, numirea unor oficiali-cheie ai statului și medierea între instituții.