În această săptămână, Republica Moldova a traversat un moment istoric! Conferinţa interguvernamentală de la Luxemburg, cu cele 27 de state membre ale UE, a încununat eforturile de apropiere a ţării de spaţiul comunitar, prin deschiderea negocierilor de aderare. O veste cât se poate de bună dar o provocare pentru autorităţile de la Chişinău: drumul va fi lung, reformele necesare sunt multe, iar observatorii vor ţine sub lupă implementarea lor, pe tot parcursul procesului. Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova e hotărâtă să muncească pentru a ajunge în familia europeană. O veste la fel de bună a primit şi Ucraina, pentru care, la fel, s-a dat startul negocierilor. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de prim-ministrul Dorin Recean şi a fost compusă din şase miniștri: al Justiţiei, de Externe, de la Economie, al Agriculturii, ministrul Educației și cel al Infrastructurii.
CRISTINA GHERASIMOV viceprim-ministru pentru Integrare Europeană: „Ritmul negocierilor depinde în mare parte de noi, iar o importanță deosebită va avea clasterul unu. Următoarea etapă este screeningul bilateral. Primul claster, care este compus din 5 capitole și criterul economic, instituții democratice, administrația publică poate fi deschis la începutul anului 2025. Aici urmează să arătăm nu doar un progres la alinierea legislației dar și la implementarea iQului comunitar. Inclusiv autoritățile de la Tiraspol urmează să facă cunoștință cu acest iq și, dacă vor fi interesați, deja să discutăm cum putem să-l adoptăm, implementăm și pe teritoriul regiunii transnistrene.”
Cu alte cuvinte, luni, s-a bătut în cuie cadrul de negocieri între Republica Moldova și Uniunea Europeană – un document crucial ce stabilește direcția și condițiile discuţiilor, iar o clauză importantă este și perioada de tranziție, în funcție și de fiecare capitol în parte. Imediat după conferință, Republicii Moldova i-a fost oferit calendarul de screening bilateral, proces care va dura un an și jumătate. Oficialii dar și analiștii în politici europene estimează că acest exercițiu va fi finalizat în martie 2026. Între timp, rând pe rând și în paralel, vor fi deschise clusterele, ceea ce înseamnă că vor începe negocierile pe capitole. Într-un final sunt 33 la număr. Primul capitol este cel al Justiției, unul dintre cele mai complicate, de altfel, la fel ca agricultura sau mediul. Chișinăul deja a format 37 de grupuri de lucru pentru negocierea capitolelor. În total, Republica Moldova are peste 30 de mii de acte normative care trebuie să le armonizeze la legislația europeană. În prezent, gradul de transpunere este de 35%.
VERONICA MIHAILOV-MORARU ministrul Justiției: „Pentru ministerul Justiției dar și alte instituții, capitolul 23 este unul dintre cele mai importante pentru că vizează justiția și drepturile fundamentale. Provocarea majoră va fi că va trebui să ne mobilizăm cu toții, toate intituțiile în domeniu dreptului, anticorupție și altele pentru a realiza aceste transpuneri ale legislațiie în domeniul judiciar, anticorupție, într-un termen destul de scurt, dar în același timp să asigurăm calitate. O altă provocare este pregătirea societății în implementarea și valorificarea noilor mecanisme.”
Până la deschiderea negocierilor, Republica Moldova și Ucraina au mers împreună.
OLGA STEFANISHYNA viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică, Ucraina: „Vom lucra în mod separat, însă asigurându-ne că fiecare efort pe care-l facem ne mișcă politic împreună. Am avut o întrevedere productivă cu premierul R. Moldova, am discutat că cele mai importante angajamente sunt de a îmbrăţişa oportunităţile pe care le oferă celor două state procesul de integrare europeană. Noi trebuie să investim masiv în dezvoltarea infrastructurii, a celei portuare, vamale şi de interconectare. Pentru că ambele state, atât Ucraina cât și Republica Moldova, vor deveni membre ale UE, noi trebuie să îmbunătăţim interconectarea, iar calea cea mai bună este să o facem împreună. Ne aşteaptă un drum lung, trebuie să învățăm să valorificăm fondurile europene, cum să coordonăm relațiile noastre cu ţările vecine.”
LUMINIȚA ODOBESCU ministrul Afacerilor Externe, România: „ Este un pas important pentru Ucraina și Republica Moldova în procesul de aderare la UE. Felicit cele două guverne pentru reformele semnificative făcute în acest timp dificil. Extinderea spre est a blocului comunitar este o opţiune strategică pentru UE. Este un semnal puternic pentru sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova. România va continua să sprijine și să fie alături de cele două state pentru acest obiectiv important.”
După conferinţa interguvernamentală, care a durat aproximativ două ore, ministrul de Externe al Belgiei, ţară care deţine până mâine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a făcut marele anunţ.
DORIN RECEAN prim-ministru, Republica Moldova: " Am trecut într-o nouă etapă, care ne apropie semnificativ de aderarea la Uniunea Europeană. Conferința Interguvernamentală Republica Moldova - UE demonstrează că avem capacitatea să construim, până în 2030, un stat prosper, un stat european. Doar aderarea la UE, oferă șansa de a trăi în pace și bunăstare la noi acasă. Negocierile începute sunt un proces tehnic și complex și au drept scop coordonarea politicilor Republicii Moldova și UE pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor noștri. Fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile.”
OLIVER VARHELYI comisar european pentru Vecinătate și Extindere: „Negocierile sunt, în esență, un proces transformativ. Vor avea, sunt sigur, un impact pozitiv asupra dezvoltării economice. Când vorbim de screening, în câteva săptămâni vom avea prima sesiune de discuții. Scopul acestui exercițiu va fi să discutăm acquis-ul comunitar, cadrul legal european, unul după altul. Și să vedem cum vor fi implementate în R. Moldova: până la ce data, în ce condiții, ce capacități de implementare există.”
SVETLANA GORE jurnalist TVR MOLDOVA: „Exercițiul de screening bilateral va începe în două săptămâni adica la începutul lunii iulie. Acest proces va dura aproximativ 1 an și jumătate și ar trebui sa fie finalizat în martie 2026. Ministrul de externe a Belgiei, țară ce deține președinția Consiliului UE, a declarat că: Deschiderea negocierilor de aderare la numai doi ani de la acordarea statutului de țară candidată este o dovadă că s-a îndeplinit agenda de reforme a UE. Oficialul european a mai declarat că cerințele Bruxelles către Chișinău vor fi exigente și acest proces de negociere va fi unul bazat exclusiv pe merite.”
HADJA LAHBIB ministru de Externe, Belgia: „Este doar primul pas, un punct de cotitură care a deschis ușa, dar sunt 35 de capitole și va fi efortul Comisiei pentru a urmări și a fi vigilentă, a urmări reformele. ”
La Luxembourg, şeful guvernului de la Chișinău a vorbit și despre provocările pe care va trebui să le depășească Republica Moldova în parcursul său european.
DORIN RECEAN prim-ministru, Republica Moldova: „Trebuie să implementăm cât mai curând reforma justiției, să avem un sistem asanat pentru a asigura supremația legii. Totodată, trebuie să ne asigurăm că avem capacități administrative suficiente pentru a ne asigura că aquis-ul comunitar este implementat în mod corespunzător.”
Președintele Maia Sandu a salutat începutul negocierilor de aderare.
MAIA SANDU președintele Republicii Moldova: „Fiecare pas pe care-l facem împreună ne apropie de ziua aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Am încredere că vom continua la fel de hotărâți pentru ca Moldova să fie liberă, europeană și o țară unde pacea este garantată."
Experții spun că R. Moldova intră acum în linie dreaptă pentru obiectivul de aderare la UE până în 2030.
VLADISLAV KULMINSKI director executiv, IPIS: „Este un moment de cotitură pentru R. Moldova. Acum nu prea putem să înțelegem, vom înțelege după o anumită perioadă de timp. Este un efort al R.Moldova de a intra în spațiul unde nouă ne va fi asigurată securitate, în primul și primul rând. Un drum care ne duce în direcția opusă de spațiul din zona gri, în care ne-am aflat 30 de ani de zile. Dacă vom reuși să parcurgem acest drum va fi cea mai important reușită a R.Moldova.”
MIHAI MOGÂLDEA director adjunct, IPRE: „Va fi destul de greu să parcurgem, într-o perioadă scurtă de 6 ani de zile, toate aceste negocieri. Perioadă în care va trebui să armonizăm o mulțime de legi și să implementăm reforme necesare pentru a avansa în acest proces de negocieri cu UE. S-ar putea să existe anumite domenii în care vom avea nevoie de mai mult timp pentru a parcurge toate cerințele necesare.”
Cu ocazia acestui moment istoric, pe 25 iunie scuarul Parlamentului de la Chișinău a fost iluminat în culorile drapelului Uniunii Europene.
Tot la Luxembourg, şefa Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, într-un interviu oferit pentru jurnaliştii de la Chişinău a declarat că Republica Moldova implementează cu paşi lenţi, dar siguri, toate recomandările şi reformele de pre-aderare, iar după demararea oficială a negocierilor, Uniunea Europeană va oferi tot sprijinul necesar, inclusiv financiar. Pe de altă parte, accesul la fonduri comunitare înseamnă o monitorizare strictă din partea UE a corectitudinii gestionării banilor de către autorităţile de la Chişinău. Kovesi a subliniat importanţa continuării luptei împotriva corupţiei, în contextul procesului de reformare a justiţiei iniţiat de autorităţile de la Chişinău.
LAURA CODRUŢA KOVESI, şef, Parchetul European: „Nu cred că o condamnare spectaculoasă va schimba nivelul corupţiei într-o ţară. Şi mai mult decât atât, ceea ce am constatat, şi nu e vorba doar de corupţie, ci şi de criminalitate 17.30 MUSCA 17.38 Lupta cu corupţia şi cu frauda, nu este o chestiune care se termină în 24 de ore, sau în trei zile, sau în trei luni, sau într-un an de zile. Este o luptă care nu are sfârşit.”
Pe lângă reformarea justiţiei, care e parte a procesulului de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să-şi armonizeze legislaţia naţională cu cea a spaţiului comunitar. Iar una dintre cele mai importante condiţii referitoare la justiţie este implementarea unei directive privind protejarea fondurilor europene.
LAURA CODRUŢA KOVESI, şef, Parchetul European: „Faimoasa directivă PIF cum ea este numită directiva privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene prevede infracţiunile, defineşte infracţiunile care au legătură cu fraudarea fondurilor europene. Aceasta este una dintre directivele care trebuie implementate imediat. Pentru că trebuiesc definite în legislaţia moldoveană aceste infracţiuni, care au legături cu protejarea intereselor financiare ale UE.”
Kövesi a menţionat că organele de drept ale UE vor monitoriza strict modul în care Chişinăul va cheltui fondurile europene pentru implementarea reformelor. Eventualele încercări de fraudă vor fi investigate de Parchetul european, care poate fi sesizat de autorităţi, prin investigaţii jurnalistice sau prin înştiinţări venite de la cetăţeni. E de menţionat că, din anul 2028, Republica Moldova va putea accesa fondurile de pre-aderare la spaţiul comunitar. Până atunci, va beneficia, în continuare, de fonduri europene de vecinătate.
Între timp, la Chişinău a fost lansată campania simbolică, "Punem viitorul la adăpost", care îşi propune să promoveze scopul de ţară al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană. Startul campaniei a adunat doritori să afle mai multe despre oportunităţile pe care le oferă familia europeană. Alături de copii, cei mari au umplut de culoare o instalație artistică în formă de aripi. Campania e organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene şi de Institutul pentru Inițiative Strategice.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „Prin fiecare amprentă lăsată aici, oamenii vor spune "punem viitorul la adăpost". Iar în acest caz, pentru Republica Moldova, cel mai sigur adăpost este marea familie europeană.”
În acelaşi context, Institutul pentru Politici și Reforme Europene a lansat un spot care susţine ideea campaniei. Iniţiativa este sprijinită de reprezentanți ai societății civile și lideri de opinie.
LUDMILA ADAMCIUC fondatoare, Asociația Obștească "Prietena Mea": „Poate un pic o să ne facă mai conştienţi cu privire la ce consumăm, de unde ne informăm şi ce gândim. Valorile europene merg de mână cu tot ceea ce fac zi de zi. Iar eu întotdeauna vorbesc despre cât de important este ca părinţii să fie suportul copiilor.”
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.
IULIAN GROZA director, Institutul pentru Politici și Reforme Europene: „În timpuri în care există mulţi oameni care sunt buimăciţi de propagandă şi de ură, care încearcă să justifice războiul, este momentul ca noi, ca şi părinţi, să luăm atitudine, să comunicăm şi să protejăm viitorul copiilor noştri.”
ADRIAN ERMURACHI co-director executiv, Institutul pentru Politici și Reforme Europene: „Noi, istoric, suntem acolo, noi trebuie să fim în această mare familie europeană, asta e partea ce ţine de geografie şi istorie. Atunci când este vorba despre servicii, calitatea vieţii a cetăţenilor, viziunea noastră ca şi ţară – evident că iarăşi ne regăsim acolo. Vorbim şi de relaţii economice, garanţii sociale şi securitate nu în ultimul rând.”
Campania se va desfăşura timp de o lună. În această perioadă, oamenii sunt îndemnaţi să facă fotografii la pictura simbolică din Parcul Valea Morilor şi să distribuie spotul "Punem viitorul la adăpost". Republica Moldova și-a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022. Un an mai tarziu a primit statut de ţară candidat iar odată cu deschiderea negocierilor de aderare la UE, o veste mult aşteptată de cetăţenii ei, ţara are o perspectivă clară de integrare în spaţiul comunitar.
