Extern

Ce mai poate încerca Rusia să facă pentru a salva rubla? De la intervenții pe valută la „taxe creative”

post-img
Economia Rusiei în cădere
Sursa foto: TVR Moldova

Rubla rusească a avut parte de un ușor respiro săptămâna aceasta după ce Banca Centrală de la Moscova a crescut dobânda de referință cu 350 de puncte de bază până la 12%, dar e puțin probabil ca efectul să fie unul de durată, scrie Reuters.

Moneda oficială a Rusiei s-a depreciat cu peste 20% de la declanșarea invaziei în Ucraina în februarie 2022 și luni a trecut din nou de pragul psihologic de 100 de ruble necesare pentru a cumpăra un dolar.

Situația a atras critici rare din partea Kremlinului la adresa Băncii Centrale conduse de tehnocrata Elvira Nabiullina și o majorare rapidă a dobânzii de referință drept răspuns.

Rubla s-a apreciat ușor după anunțarea deciziei însă economiștii atrag atenția că este posibil ca efectul să fie unul temporar în condițiile în care impactul sancțiunilor, reducerea producției de petrol, costurile mai mari cu importurile și deficitul bugetar scăpat de sub control din cauza cheltuielilor cu războiul pun toate presiuni pe moneda națională a Rusiei.

Subiectul este unul sensibil pentru autoritățile ruse, mai ales că țara se pregătește pentru alegeri prezidențiale în primăvara lui 2024.

Evident, cel mai sigur mod de a stabiliza rubla ar fi retragerea trupelor din Ucraina și încheierea războiului, dar cum acest lucru pare puțin probabil, Banca Centrală și guvernul de la Moscova mai au la dispoziție câteva variante pentru a încerca să țină cursul de schimb al rublei sub control:

Încă o majorare a dobânzii de referință la Moscova

Una dintre opțiunile pe care le are la dispoziție Elvira Nabiullina este o creștere suplimentară a dobânzii de referință.

Anul trecut aceasta a fost majorată până la 20% imediat după începerea invaziei pentru a calma piețele și susține rubla înainte ca măsurile de control a capitalului să poată fi implementate.

Însă costurile mai mari cu îndatorarea provocate de o astfel de măsură strivesc perspectivele de creștere economică și fac viața mai grea pentru companii și, în cazul de față, pentru guvernul condus de premierul Mihail Mișustin care trebuie să finanțeze nevoile „operațiunii militare speciale”.

Ministerul de finanțe de la Moscova a declarat deja că dobânzile mai mici ar reduce din presiunile puse pe buget și nevoile sale de finanțare.

O altă problemă este că o nouă majorare a dobânzii de referință nu va descuraja probabil în vreun fel exodul de capital, ceea ce ar însemna că deprecierea rublei va fi doar încetinită, nu și oprită.

author-img_1

Cristina Popescu

Reporter