Soțul Mariei Ivashchenko, Pavlo, s-a oferit voluntar să lupte chiar în ziua în care Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Șase luni mai târziu, el a fost ucis în timp ce forțele ucrainene treceau la contraofensivă în regiunea Herson. Maria este una dintre sutele de mii de ucraineni care au pierdut persoane dragi în război.

Pentru a face față durerii, Maria a făcut şedinţe de terapie organizate de un grup de voluntari numit Alive.

Adevărate poveşti de dragoste

În cadrul ședințelor, văduvele și mamele luptătorilor căzuți la datorie își exprimă sentimentele și caută consolare prin pictură. Ele își însoțesc apoi picturile cu poveștile lor de dragoste.

Maria spune că pictura ajută la exteriorizarea și procesarea amintirilor și momentelor pe care oamenii se tem să le retrăiască.

„Există încredere totală. Nimeni nu te va judeca, indiferent dacă râzi sau plângi”, adaugă ea. „Ei te înțeleg necondiționat. Nu este nevoie să explici nimic.”

„Există un motiv pentru care se numește Alive. Ne-am întors la viață. Acest proiect i-a scos pe mulți dintre noi din abis.”

Fondatoarea Alive, Olena Sokalska, spune că peste 250 de femei s-au implicat până acum în proiectul ei și că există o listă de așteptare de aproximativ 3.000.

Adevărate poveşti de dragoste

În cadrul ședințelor, văduvele și mamele luptătorilor căzuți la datorie își exprimă sentimentele și caută consolare prin pictură. Ele își însoțesc apoi picturile cu poveștile lor de dragoste.

Maria spune că pictura ajută la exteriorizarea și procesarea amintirilor și momentelor pe care oamenii se tem să le retrăiască.

„Există încredere totală. Nimeni nu te va judeca, indiferent dacă râzi sau plângi”, adaugă ea. „Ei te înțeleg necondiționat. Nu este nevoie să explici nimic.”

„Există un motiv pentru care se numește Alive. Ne-am întors la viață. Acest proiect i-a scos pe mulți dintre noi din abis.”

Fondatoarea Alive, Olena Sokalska, spune că peste 250 de femei s-au implicat până acum în proiectul ei și că există o listă de așteptare de aproximativ 3.000.

Olena spune că picturile înfățișează în general scene care le amintesc femeilor de momentele petrecute alături de cei dragi sau de visele pe care le-au avut. Unele se pictează pe ele însele sau pe soții lor, adaugă Olena.

„Foarte des pictează îngeri, familiile lor sau copiii sunt reprezentați ca îngeri”, spune ea. „Aceste picturi marchează sfârșitul vieții pe care au avut-o și începutul unei noi vieți.”

Agonia psihică a războiului

În plus față de trauma doliului, pericolele și nesiguranța războiului au afectat milioane de ucraineni.

Anna Stativka, psihoterapeut ucrainean, explică faptul că, atunci când încep războaiele, oamenii pierd siguranța și stabilitatea – nevoi umane de bază.

„Atunci când aceste două resurse de bază dispar brusc, acest lucru creează mult stres.”

În situațiile în care războiul este susținut, acesta poate deveni și cronic, cu simptome precum anxietate, depresie, apatie, insomnie, lipsă de concentrare și dificultăți de memorie.

„Nu poți rămâne în această stare de hiper alertă atât de mult timp”, spune Stativka, adăugând că acest lucru are consecințe asupra sănătății mentale și fizice a oamenilor.

„În general, asta se întâmplă cu societatea ucraineană”, spune ea.

Dimensiunea crizei

Cercetările și statisticile sugerează că proporția ucrainenilor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală este uriașă și în creștere.

Potrivit Ministerului Sănătății din Ucraina, numărul pacienților care se plâng de probleme de sănătate mintală în acest an s-a dublat faţă de 2023, iar datele din studiile de piață arată că vânzările de antidepresive au crescut cu aproape 50% din 2021.

Un studiu publicat în revista medicală The Lancet sugerează că 54% dintre ucraineni (inclusiv refugiații) suferă de sindromul de stres posttraumatic. Anxietatea severă este prevalentă în rândul a 21% dintre ucraineni, iar nivelurile ridicate de stres în rândul a 18%.

Un alt studiu efectuat în 2023 a arătat că 27% dintre ucraineni se simțeau deprimați sau foarte triști, în creștere de la 20% în 2021, anul dinaintea invaziei la scară largă a Rusiei.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că majoritatea populației din Ucraina s-ar putea confrunta cu suferințe cauzate de război.

„Aceasta poate avea simptome diferite. Unii simt tristețe, alții anxietate, unii au dificultăți cu somnul, unii simt oboseală. Unii devin mai furioși. Unii oameni au sindroame somatice inexplicabile, fie că este vorba doar de durere sau de a se simți rău”, a declarat pentru BBC reprezentantul OMS în Ucraina, Jarno Habicht.

Răspunsul la criză

Dar, spune Habicht, Ucraina a făcut pași înainte în gestionarea crizei acute și în combaterea stigmatului din era sovietică asociat cu sănătatea mintală.

El spune că sănătatea mintală a fost prioritară în primele luni ale războiului. „Ucraina a început să vorbească despre sănătatea mintală și cred că acesta este un lucru unic pe care nu l-am văzut în multe locuri”, spune dl Habicht.

Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, conduce o campanie de sănătate mintală intitulată Cum te simți? și a organizat, de asemenea, cel de-al treilea summit al primelor doamne și domni, axat pe sănătatea mintală în timp de război. Acesta a fost co-prezidat de Stephen Fry, om de televiziune, autor și militant britanic pentru sănătatea mintală.

Într-un interviu acordat BBC’s Ukrainecast, Fry a descris provocările de sănătate mintală cu care se confruntă Ucraina ca fiind o „criză urgentă”, dar a spus că a fost, de asemenea, impresionat de ceea ce face Ucraina pentru a le aborda.

„Este extraordinar pentru mine că în Ucraina se vorbește despre acest lucru”, a spus Fry. „Este cu siguranță un punct forte al Ucrainei. În ziua în care rușii vor începe să vorbească despre sănătatea mintală a soldaților lor și despre crizele din rândul lor, va fi ziua în care se va îndepărta de oroarea totalitară în care pare să fie împotmolită în acest moment.”

Potrivit psihoterapeutului Anna Stativka, unul dintre modurile în care societatea ucraineană a reacționat la trauma războiului a fost unirea.

Ea spune că, în general, oamenii au devenit mult mai dispuși să se ajute reciproc și sunt mult mai politicoși, chiar și în locurile publice. „Oamenii vorbesc mai mult cu vecinii. Foarte mulți se oferă voluntari, donează, încearcă să se ajute. Acesta este un factor foarte stabilizator. Vedem mult mai multă încredere unii față de alții, mult mai multă empatie”, spune ea.

„Nu vă fie teamă să vorbiți cu oamenii. Ieșiți din bula voastră. Nu fiți singuri”

Maria Ivashchenko crește acum singură patru copii. Dar ea zâmbește din nou, chiar dacă uneori printre lacrimi. Mesajul său pentru cei care se luptă cu pierderea lor este: „Nu vă fie teamă să vorbiți cu oamenii. Ieșiți din bula voastră. Nu fiți singuri”.

„Cel mai important lucru este să nu renunțați și să nu credeți că sunteți singuri pe lumea asta sau că nimănui nu-i pasă. Oh, da, le pasă”, spune ea.

„Soții noștri nu au plecat la război pentru ca noi să stăm și să plângem, ci pentru ca noi să mergem mai departe, să continuăm să trăim.”

Impactul acestui război va fi resimțit de generațiile viitoare, însă ucrainenii fac eforturi pentru a face față traumei acum.