”Ucrainenii sunt dispuși să lupte. Ucrainenii au nevoie de sprijinul nostru occidental, de sprijinul nostru total – sprijinul Uniunii Europene. Așadar, trebuie să luăm în cele din urmă decizia de a ne asigura că avem fonduri pentru Ucraina pentru anii următori, astfel încât să poată continua să își susțină guvernul. Și trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că le furnizăm armele și muniția de care au nevoie pentru a-și îndeplini această sarcină”, a evidențiat acesta, conform The Guardian, într-o aluzie la opoziția premierilor Viktor Orban și Robert Fico față de sprijinul Uniunii Europene de 50 de miliarde de euro, dedicat Ucrainei.

Ministrul de externe al Letoniei a semnalat că ”va fi din ce în ce mai costisitor în viitor”, dacă Rusia nu va fi oprită acum.

”Pentru oricine crede că este costisitor să sprijinim Ucraina, că acești bani sunt mai bine cheltuiți în altă parte, pot doar să spun că va fi din ce în ce mai costisitor în viitor. Dacă nu ajutăm Ucraina să oprească Rusia acum, va fi cu atât mai scump pentru noi mai târziu, pentru că Rusia nu se va opri”, a continuat Karins.

Conștientă de acest aspect, Letonia a anunțat recent un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, la scurtă vreme după ce președintele ucrainean a efectuat un turneu în țările baltice pentru a solicita mai mult sprijin pentru țara sa, care se confruntă cu o încetinire a ajutorului occidental.

Comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, a anunțat că UE va avea capacitatea de a produce cel puţin 1,3 milioane de obuze până la sfârşitul anului, mare parte din această producție mergând în Ucraina, țară care speră că anul acesta va obține supremația aeriană în fața Rusiei, deoarece ”cel care controlează cerul va stabili când și cum se va încheia războiul”.

Între timp, țările G7 au început să încheie acorduri de securitate cu Ucraina. Președintele francez Emmanuel Macron a promis că va  merge la Kiev pentru a încheia ”personal” un astfel de acord, călcând astfel pe urmele țării partenere din G7, Marea Britanie, care, prin premierul Rishi Sunak, a semnat o astfel de înțelegere cu președintele Volodimir Zelenski.

Aceste acorduri se înscriu în seria angajamentelor de securitate oferite de G7 Ucrainei, la summitul NATO de la Vilnius. 

Și România s-a alăturat acestui club, devenind a 9-a țară din lume după statele G7 și Olanda care a demarat discuțiile de prospectare privind un acord de securitate cu Ucraina, după ce liderul ucrainean și președintele Klaus Iohannis au convenit acest lucru.

În paralel, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a cerut o “transformare” a Alianței Nord-Atlantice “în ceea ce privește capacitatea de luptă”, în vreme ce Emmanuel Macron a solicitat industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”.

În acest an, în primăvară, NATO va organiza cel mai mare exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece, Steadfast Defender 24,  Marea Britanie făcându-și deja publică decizia de a disloca aproape 20.000 de soldați în Europa de Est pentru a lua parte la exercițiul anterior amintit.