Igor Zaharov, consilier prezidențial pentru afaceri europene: „Acesta nu este un tratat și trebuie tratat ca atare, este un document umbrelă pentru toate activitățile și acțiunile care au loc pe paliera securității și apărării dintre R. Moldova și UE. Dacă până acum aceste activități erau la solicitare, la anumite înțelegeri pe care le aveam pe plan bilaterial dintre instituțiile noastre de resort din R. Moldova, acum toate aceste acțiuni sunt puse sub un cadru, umbrelă, astfel încât aceste acțiuni vor putea fi coordonate, inclusiv printr-un dialog anual care va avea loc fie la Chișinău, fie la Bruxelles, să nu avem anumite repetiții pe diferite domenii, dar, în primul rând, trebuie să înțelegem că pe măsură ce ne apropiem de obiectivul de aderare la UE noi vorbim de acea integrare graduală în UE, iar semnarea acestui parteneriat reprezintă încă un pas spre acea integrare graduală despre care tot mai mult se vorbește. Noi, în ultimul an, am devenit parte la mai multe programe europene precum Europa Conect, Europa Digitală, am devenit parte a Mecanismului de protecție civilă și acum iată că, în premieră, semnăm și un partenriat de securitate și apărare. Acest lucru înseamnă că atunci când va deveni momentul să devenim stat membru cu drepturi depline al UE, deja vom fi mai bine pregătiți în toate domeniile, iar de această dată vom fi mai bine pregătiți în domeniul securității și apărării. Nu este un acord militar, de fapt, nu este niciun acord, am auzit sperietile că vor veni trupe străine, acest lucru nu este adevărat. Trebuie să ne informăm din sursele de încredere. Acest acord construiește pe unele aspecte pe care R. Moldova deja le implementează de ani buni. Bunăoară, va consolida legătura noastră cu UE prin intermediul instrumentului european pentru pace, va facilita schimbul de informații între Chișinău și Bruxelles, va ajuta la contracararea informațiilor false, dezinformărilor ce au loc în R. Moldova. Și, cu siguranță, ne va ajuta la consolidarea securotății noastre cibernetice care nu este ideală”.

 

 

Mihai Mogâldea, expert IPRE: „Contează foarte mult semnarea acestui document pentru că un asemenea parteneriat vine să consolideze și mai mult legăturile create în ultimii ani pe dimensiunea securitate cu UE și, totodată, să ridice la un alt nivel dialogul pe această dimensiune. Dacă stăm să ne uităm în ultimii trei ani am văzut o pleiadă de activități desfășurate de către UE și R. Moldova pe dimensiunea de securitate și mai multe rezultate care au fost obținute, lucru într-adevăr îmbucurător pentru că, din păcate, înainte de 2021 acest domeniu a fost trecut cu vederea de către mai multe state europene în relația cu R. Moldova. Acest lucru s-a întâmplat pentru că existau opinii diferite cu privire la oportunitatea unei cooperări mai extinse cu R. Moldova pe dimensiunea de securitate pentru a nu afecta interesele Federației Ruse în regiune. R. Moldova a insistat de mai mult timp pe lângă UE pentru a dezvolta mai multe activități în domeniu securității și apărării și iată că din 2021 încoace aceste mesaje transmise Bruxelles-ului s-au transpuns într-o serie de proiecte concrete cu indicatori, cu așteptări care au fost setate și până la urmă cu niște lucruri vizibile care le putem observa. Facilitatea pentru pace pentru anii 2021-2027 are un buget total de 5 miliarde de euro pentru un grup de țări din Europa de Est, Africa de Nord, Balcanii de vest în care UE are state partenere. Din acest volum de asistență R. Moldova i-a revenit până la această oră un volum important de bani. Trebuie să ținem cont totuși că din bugetul acestei facilități pentru pace majoritatea banilor merg la această oră către Ucraina. Faptul că noi beneficiem de această asistență este un lucru îmbucurător, mai rămâne ca această asistență să fie direcționată și către achiziția de armament și echipamente militare letale, nu doar neletale. Până la urmă vorbim de un context de război în care R. Moldova trebuie să se pregătească pentru orice scenariu și trebuie să schimbăm un pic optica și să vorbim mai pe șleau despre necesitatea de a pregăti armata noastră națională să facă față oricărei provocări pe dimensiunea de apărare”. 

 

Angela Grămadă, președinta ESGA București: „Bruxelles nu are încotro și trebuie să acționeze în consecință, adică să ia anumite măsuri, să-și întărească frontiera de Est pentru că de acolo vin principalele amenințări astăzi, fie că înțeleg aceste lucruri anmite state Vest-europene sau nu și încearcă să promoveze interese ale unui grup restrâns din cadrul UE. Totuși amenințările care vin din Estul Europei, modul în care încearcă să fractureze unitatea Europeană Federația Rusă este destul de relevantă pentru a lua asemenea decizii. Este necesar să se explice populației din R. Moldova că UE nu își dorește să intervină sub nicio formă militar în R. Moldova, nu are această capacitate și are un cu totul alt rol și statut și obiectiv și misiune, pentru că este vorba de prezervarea păcii, nu de promovarea unei alianțe militare sau defensive, dar nu înseamnă că securitatea trebuie să o înțelegem ad litteram, adică doar în formă și manieră militară. Ci trebuie să explicăm oamenilor clar că securitate europeană înseamnă și prosperitate și beneficii și aceeași reziliență care este menționată în acest document important pentru ambele părți și înseamnă un anumit tip de comportament și o înțelegere a unor realități și a unor amenințări care vin dinspre Federația Rusă. Mesajul pe care îl transmite UE – dorim să fim alături de R. Moldova, putem să fim alături de R. Moldova, dar este necesar ca și R. Moldova să întreprindă anumiți pași, acțiuni în sensul de a-și spori această capacitate internă de reziliență în fața unor amenințări de origine externă. Voință la Bruxelles este cel puțin discursivă și cel puțin politică, acum depinde și de autoritățile de la Chișinău dacă vor acționa în sensul angajamentelor asumate prin acest document semnat ieri, dar și prin modul în care sse va colabora cu societatea din R. Moldova pentru a explivca mai departe care sunt pașii concreți pe care R. Moldova și i-a asumat”.