Spaţiul aerian al Republicii Moldova este vulnerabil în faţa rachetelor şi dronelor folosite de Rusia în agresiunea militară împotriva Ucrainei. În ultimii doi ani s-au înregistrat peste 20 de cazuri în care astfel de aparate de zbor au survolat ilegal teritoriul naţional. Mai multe drone şi fragmente de rachete au fost descoperite şi la sol unde, din fericire, nu au provocat victime umane ci doar pagube materiale. Autorităţile de la Chişinău au condamnat în repetate rânduri violarea spaţiului aerian al ţării. De asemenea, recunosc că trebuie să întărească atât capacităţile de detectare, cât şi de doborâre ale unor astfel de ţinte.
De la începutul conflictului sângeros în Ucraina, specialiştii Centrului Tehnico-Criminalistic şi Expertize Judiciare al Poliţiei Naţionale au fost chemaţi de 13 ori să cerceteze drone, fragmente de rachetă sau alte piese ale unor aparate de zbor căzute în Republica Moldova.
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „În 2024, specialiştii Centrului Tehnico-Criminalistic şi Expertize Judiciare au fost sesizaţi despre nouă cazuri când bucăți din drone rusesti au căzut pe teritoriul R. Moldova. Iar în această toamnă, au fost depistate şi cinci aparate de zbor de însoțire a dronelor de tip "Shahed", la fel, de origine rusească. Acestea nu aveau explozibil şi nu prezentau pericol pentru oameni”.
În raioanele Criuleni, Căuşeni, Râşcani, Orhei, dar şi în municipiul Chişinău au fost găsite şi drone militare fără explozibil, folosite pentru a dezorienta apărarea antiaeriană.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: „A făcut parte din grupul de atac pentru a sustrage din capacitatea de a dobărâ dronele principale care urmau să atace ţintele de pe teritoriul Ucrainei. Necătând la aceasta, la depistarea oricărui obiect necunoscut sau dronă, cetăţenii să fie maximum atenţi şi să nu se apropie”.
În clipa în care găsesc un astfel de obiect, oamenii sunt sfătuiţi să nu se apropie şi să sune imediat la 112.
DIANA FETCO, şef, Secția Comunicare și Protocol, IGP: „Până nu există o examinare complexă, se prezumă că orice astfel de obiect prezintă un pericol. Prudenţa este esenţială în asemenea cazuri. În asemenea condiţii, rugăm cetăţenii să nu se apropie dacă văd un asemenea obiect. Important să nu-l atingă, căci am avut şi asemenea cazuri. Să plece într-un loc sigur”.
Au fost şi trei situaţii în care a fost nevoie de detonarea unor componente periculoase ale unor aparate militare de zbor căzute în Republica Moldova. Ultima oară în 2023, când a fost distrusă o bucată dintr-o rachetă.
DIANA FETCO, şef, Secția Comunicare și Protocol, IGP: „În funcţie de natura obiectului, acestea sunt expertizate de fiecare dată. În adresa Centrului Tehnico-Criminalistic şi Expertize Judiciare au parvenit 13 astfel de solicitări de a expertiza aceste obiecte. Opt au fost finalizate, iar cinci sunt în derulare. Dar menţionez că aceste expertize sunt foarte complexe”.
Practic, aproape la fiecare atac masiv cu drone şi rachete al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, unele dintre aceste arme survolează ilegal Republica Moldova. Aşa s-a întamplat şi în luna noiembrie, când două rachete rusești au violat spațiul aerian naţional, deasupra satului Ruseni, raionul Edineţ.
La sfârşitul anului 2023, Armata Națională a primit din Franța un radar pentru monitorizarea spațiului aerian. Se pare, însă, că e nevoie de tehonologii mult mai avansate de detecţie pentru că şi armele folosite de Rusia au evoluat.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării: „Dimensiunile mici, precum materialele folosite fac ca ele să fie din ce în ce mai greu de detectat şi tactica care este folosită, zborul la o altitudine joasă face ca să nu fie depistate nu doar de radarele noastre, dar inclusiv şi de radarele din Ucraina”.
VICTOR JUC, politolog: „Acestea sunt foarte periculoase, mai ales pe timp de iarnă. Chiar dacă cad în câmp, totuşi, au un ecou foarte mare. În plus, nu trebuie de uitat că se poate răsfrânge asupra integrităţii locuinţelor şi în special al ferestrelor. Poate să fie sparte. Republica Moldova a încercat să-şi consolideze capacităţile de apărare prin acel sistem, dar care este unul mai puţin adaptat la drone. De fapt, dronele, apăratele acestea zburătoare i-a luat pe nepregătite pe toţi. Ele nu sunt folosite în confliectele militare de mult timp”.
Conducerea Republicii Moldova a protestat şi pe căi diplomatice faţă de actele de agresiune comise de Rusia prin încălcarea spaţiului aerian al ţării.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „În continuare trebuie să achiziţionăm tehnica de care este nevoie ca să avem toată ţară protejată şi toţi cetăţenii să se simtăm în siguranţă. Pentru moment, aceste lucruri nu reprezintă un pericol pentru Republica Moldova, dar însăşi un război la hotar şi faptul că dronele survolează spaţiul aerian al RM, sigur că sunt motive de îngrijorare”.
IGOR GROSU președintele Parlamentului Republicii Moldova: „În toată mașinăria asta de război sunt drone care au componente periculoase sunt care au menirea de a sustrage atența, ținte false, de a sustrage apărarea antiaeriană a Ucrainei”.
DORIN RECEAN, premierul Republicii Moldova: „Pentru asta noi trebuie să ne întărim capacităţile de a detecta aceste drone, de a le neutraliza. Noi trebuie să continuăm această creştere a capacităţii noastre de a face faţă acestor riscuri”.
Al doilea sistem radar performant pentru Republica Moldova este în curs de asamblare şi va ajunge în ţară anul viitor.
