Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis marţi mandate de arestare împotriva fostului ministru rus al apărării Serghei Şoigu şi împotriva şefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, pentru presupuse crime comise de armata rusă împotriva civililor în timpul invaziei în Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Într-un comunicat de presă, CPI afirmă că judecătorii săi au găsit „motive rezonabile pentru a considera că cei doi suspecţi poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forţele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puţin începând din 10 octombrie 2022 până cel puţin pe 9 martie 2023”, scrie G4Media.
De asemenea, Şoigu şi Gherasimov sunt acuzaţi de CPI pentru „îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile şi provocarea de victime şi pagube colaterale excesive în rândul civililor şi obiectivelor civile”, precum şi de crime împotriva umanităţii prin „acte inumane”, aşa cum sunt definite în Statutul de la Roma.
Într-o primă reacţie după anunţul CPI despre mandatele de arestare împotriva lui Şoigu şi Gherasimov, şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, a salutat o „decizie importantă”, în timp ce Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse a estimat că emiterea acestor mandate face parte din războiul hibrid împotriva Rusiei.
În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean, dar ulterior şi-a schimbat strategia şi s-a axat mai mult pe atacuri asupra ţintelor cu importanţă militară.
Însă de la sfârşitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, motivându-le ca o acţiune de represalii după ce, odată cu alegerile prezidenţiale defăşurate la jumătatea martie, în Rusia au fost lansate incursiuni ale unor combatanţi ruşi pro-ucraineni pe teritoriul rus la frontiera ucraineană în provinciile Kursk şi Belgorod, în timp ce armata ucraineană şi-a intensificat atacurile cu drone, rachete şi artilerie în aceste provincii.
De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone şi rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, acesta din urmă fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.
Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.
CPI a emis în 2023 un mandat de arestare şi împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru rolul său în deportarea unor copii din Ucraina.
