Aflat la cea de a treia ediție, după reuniunile ministeriale desfășurate anul acesta la Berlin, la 5 aprilie, respectiv la București, la 15 iulie, evenimentul a beneficiat de participarea președintelui Franței, Emmanuel Macron și a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, care au susținut intervențiile de încheiere ale Conferinței.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, La Conferință a mai participat, din partea Republicii Moldova, și viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu și alți miniștri de resort.

Discuțiile ministeriale purtate la Paris s-au concentrat asupra identificării de soluții operaționale la provocările cele mai presante cu care se confruntă Republica Moldova. O atenție deosebită a fost acordată crizei energetice care afectează profund cetățenii Republicii Moldova și generează dificultăți economice majore Chișinăului.

În acest context, a fost convenită mobilizarea pe mai departe a unui solid sprijin concret, politic, financiar și tehnic, al comunității internaționale pentru Republica Moldova. Astfel, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a punctat coordonatele principale ale asistenței alocate Republicii Moldova de România în actualul context dificil.

Printre acestea, a punctat sprijinul bugetar direct în valoare de 10 milioane de euro transferat în luna octombrie, reacția promptă privind facilitarea livrărilor de curent electric, începând cu 14 octombrie, precum și finanțarea, în perioada următoare, prin Acordul de asistență nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, a unor proiecte în domenii strategice precum educația și îmbunătățirea serviciilor de utilitate publică.

”Bucureștiul a virat recent Republicii Moldova un grant de 10 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar direct. De asemenea, dintr-un pachet de asistență de 100 milioane de euro, România preconizează să vireze pana la finalul anului o primă tranșă de 25 milioane de euro sub formă de granturi pentru implementarea de proiecte în domeniul educației, dezvoltării regionale și în sectorul utilităților publice.  Și, desigur, România va continua să acorde același sprijin puternic și consistent Republicii Moldova, pentru a face față provocărilor prezente și viitoare. Vom fi alături de Republica Moldova nu doar pentru a traversa această iarnă dificilă, ci pe întreg parcursul său pentru a deveni un Stat Membru al Uniunii Europene”, a anunțat oficialul român. 

De asemenea, șeful diplomației române a subliniat susținerea fermă pe care România o acordă Republicii Moldova cu privire la avansarea parcursului european și implementarea eficientă a reformelor.

”Platforma noastră arată că Republica Moldova are mai mulți prieteni ca niciodată, și nu doar în UE, dar și în întreaga lume, care sunt dispuși să ajute Chișinăul. Aceasta demonstrează angajamentul comunității internaționale de a se ridica la nivelul așteptărilor și de a sprijini Republica Moldova să gestioneze provocările actuale fără precedent. În caz contrar, consecințele ar putea fi grave pentru Republica Moldova, ca de altfel și pentru regiune. De la Conferința de lansare a Platformei de Sprijin pentru Moldova din aprilie, lucrurile au evoluat cu o viteză fulgerătoare. Chișinăul este expus unor presiuni crescute, care vizează deturnarea Republicii Moldova de la parcursul său proeuropean. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut și are încă un impact profund și extins asupra Republicii Moldova. Țara se confruntă cu provocări suprapuse de ordin economic, umanitar și de securitate de o amploare fără precedent. În aceste momente critice, cetățenii, precum și autoritățile au dat dovadă de o solidaritate impresionantă cu Ucraina și cu refugiații ucraineni. Republica Moldova este astăzi un stat candidat pentru aderarea la UE, un obiectiv pe care România l-a promovat și susținut cu tărie timp de mulți ani. Cu sprijinul activ al președintelui Maia Sandu și al Parlamentului, Guvernul de la Chișinău dă dovadă de un angajament exemplar în implementarea unei agende ambițioase, durabile, democratice, proeuropene și orientate spre reformă. Este un semnal extrem de clar privind capacitatea procesului de integrare în UE de a fi un catalizator puternic pentru reforme, dezvoltare și prosperitate”, a subliniat Aurescu.

Nu în ultimul rând, copreședinții celor șase Grupuri de lucru ale Platformei de Sprijin au prezentat pe scurt rezultatele activității desfășurate, cu accent asupra perioadei trecute de la Conferința ministerială de la București, din 15 iulie 2022, în domeniile de acțiune acoperite, respectiv: situația umanitară a refugiaților din Ucraina, combaterea corupției (Grupul de lucru dedicat este co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), securitatea energetică, asistența financiară, managementul frontierelor și reforma administrației publice și administrării finanțelor publice.