A primit o nouă şansă la viaţă şi acum profită de ea la maxim. Este povestea lui Vitalie Lazăr care, în 2022, a beneficiat de un transplant de rinichi. După recuperare, bărbatul a început să joace fotbal într-o echipă de amatori care au trecut prin astfel de intervenţii chirurgicale salvatoare. Urmează un campionat în Italia, unde speră că se vor clasa pe locul întâi.
Vitalie Lazăr are 42 de ani şi este din satul Măcăreşti, raionul Ungheni. S-a născut cu o boală ereditară rară, care afectează în special bărbaţii. Din această cauză şi-a pierdut auzul în proporţie de 70% şi a avut disfuncţii renale serioase. Acum doi ani a trecut printr-un transplant de rinichi, în România.
VITALIE LAZĂR, beneficiarul unui transplant: „Peste două săptămâni după ce a fost realizat transplantul, am făcut şi şedinţe de dializă că nu reuşea să se pornească la maxim, dar a doua intervenţie a fost reuşită şi rinichiul a pornit cu bine. După transplant am apelat la Asociaţia de transplantaţi din România şi asociaţia se ocupă cu ceea ca noi să putem să ne procurăm medicamente, să ne adaptăm la noua viaţă, cu transplant”.
Acum este membru al echipei de fotbal a României de Transplantaţi, care numără 15 membri. Toţi au trecut cu bine printr-o astfel de intervenţie chirurgicală care le-a salvat viaţa. Ei vor participa, pe 15 septembrie, la Campionatul Mondial al echipelor similare, care se va desfăşura în oraşul italian Cervia.
SINCRON VITALIE LAZĂR, beneficiarul unui transplant: „Fotbalul a fost întotdeauna pasiunea mea, dar nu am avut unde să fac şi poate nici condiţia fizică nu era cea mai bună că boala era din copilărie. Vrem să jucăm fotbal şi o facem pentru a omagia persoanele care ne-au dat o şansă la viaţă, care au donat rinichi, ficat sau chiar de cord”:
SINCRON GRIGORE ROMANCIUC, director, Agenţia de Transplant: „Cetăţenii ţării privesc destul de pozitiv acest moment. În mare parte, cetăţenii noştri sunt oameni cu o empatie faţă de alţi oameni şi alte persoane care sunt într-o suferinţă incurabilă şi atunci când ar fi o necesitate, sunt gata să ajute”.
Legislaţia din Republica Moldova spune că rudele de gradul întâi sunt cele care decid dacă donează sau nu organele unei persoane, în caz de deces sau moarte cerebrală. În ţară nu există un registru al celor care şi-au dat acordul, din timpul vieţii, pentru a dona organe după moarte.
SINCRON GRIGORE ROMANCIUC, director, Agenţia de Transplant: „Noi dezvoltăm un registru de refuz. Deci, noi lucrăm acuma la un concept al sistemului informaţional transplant. Acest concept este pe ultima sută de metri. Registru de refuz ar însemna că orice persoană care manifestă un refuz faţă de donare, el ar putea să se înscrie în acest registru”.
În Republica Moldova primul transplant de organe s-a făcut în 1982, iar în 2014 a fost primul transplant hepatic de la un donator în moarte cerebrală. În ultimii ani se înregistrează o scădere a numărului de transplanturi, ca urmare a efectelor pandemiei asupra sistemului medical. Agenţia pentru Transplant pregăteşte acum o serie de acte legislative pentru a impulsiona activitatea în acest domeniu.
