Precizările au fost făcute în debutul mesei rotunde cu tema “Protejarea democraţiei în vremuri de încercare – riscuri, rezilienţă şi reangajare”, desfăşurată în cadrul summit-ului de la Reykjavik, Islanda, și pe care șeful statului a coprezidat-o alături de premierul Luxemburgului, Xavier Bettel.

Preşedintele a arătat că în ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o serie de provocări, începând cu lupta împotriva pandemiei de Covid 19, care a generat “restricţii inevitabile”, dar şi un “val uriaş” de dezinformare, ce a permis renaşterea “naţionalismului exacerbat”.

Klaus Iohannis a menţionat că discursul de instigare la ură, dezinformarea, manipularea, violenţa împotriva jurnaliştilor şi influenţele maligne sunt doar câteva exemple ale efectelor acestor crize în întreaga Europă, informează Agerpres.

“Valorile democratice, spaţiul civic, libertatea presei, diversitatea şi democraţia liberală sunt toate sub presiune pe continentul european. Astfel, acum este mai important ca niciodată să investim în a face democraţiile mai reziliente şi mai capabile să ne protejeze drepturile fundamentale”, a spus el.

Klaus Iohannis a precizat că ţările democratice susţin Ucraina şi pe cetăţenii săi, dar şi lupta pentru libertate, democraţie, împotriva intimidării, a autoritarismului şi a tiraniei.

“Prin agresiunea ilegală împotriva Ucrainei, Rusia a încălcat dreptul internaţional, aducând o ameninţare majoră la adresa sistemului democratic. Războiul Rusiei este un atac asupra valorilor şi principiilor noastre comune. Dar această criză, cea mai severă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a catalizat unitatea noastră şi hotărârea de apăra modul de viaţă democratic”, a spus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, marţi şi miercuri, în Islanda, la Reykjavik, la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei.

Desfăşurată sub motto-ul “Uniţi în jurul valorilor noastre/ Uniţi pentru Europa”, cea de a patra ediţie a reuniunii la nivel înalt va sublinia rolul Consiliului Europei în actualul context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, organizaţia responsabilă pentru democraţie, drepturile omului şi statul de drept fiind printre primele instituţii internaţionale care au reacţionat printr-o acţiune concretă, respectiv prin excluderea Federaţiei Ruse din rândul statelor membre.

Pentru România, participarea la Summitul de la Reykjavik are o semnificaţie aparte, întrucât în 2023 se împlinesc 30 de ani de când ţara noastră s-a alăturat ca stat membru cu drepturi depline al organizaţiei de la Strasbourg, decizia privind aderarea fiind luată în 1993 la primul Summit al Consiliului Europei.

În prima zi a summitului, preşedintele Iohannis a coprezidat, alături de prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, masa rotundă cu tema “Protejarea democraţiei în vremuri de încercare – riscuri, rezilienţă şi reangajare” şi a participat la reuniunea de lucru “Uniţi pentru Ucraina”, găzduită de prim-ministrul Islandei, Katrin Jakobsdottir.

În cursul dezbaterilor generale din cea de a doua zi a summitului, Iohannis va reitera angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi va reliefa rolul pe care Consiliul Europei l-a jucat, în cei 30 de ani de apartenenţă a României la organizaţia de la Strasbourg, la consolidarea unei democraţii stabile şi mature în ţara noastră, arată Administraţia Prezidenţială.

La finalul summitului va fi adoptată Declaraţia de la Reykjavik, care reconfirmă rolul particular al Consiliului Europei în arhitectura multilaterală la nivel european şi internaţional.

Cu această ocazie va fi anunţată şi înfiinţarea Registrului Internaţional al Daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, la care România va participa ca stat fondator.