Tot mai puţini tineri din Republica Moldova aleg o carieră în cercetare. Datele de la Biroul Naţional de Statistică arată că personalul din acest domeniu de elită se împuţinează de la an la an, iar cei mai mulţi dintre cercetătorii basarabeni au depăşit vârsta de 64 de ani. Plecarea studenţilor în străinătate, salariile mici, dar şi lipsa echipamentelor sunt doar câteva din cauzele acestui fenomen.
„Ceea ce vedeţi aici este făcut de către colegii noştri şi aici încercăm să modelăm diferite regimuri de funcţionare a punctului termic individual al instalaţiilor în cadrl unui bloc.”
Mihai Lupu este printre cei mai tineri oameni de ştiintă de la Institutul de Energetică al Universităţii Tehnice. El lucrează acolo de mai bine de şapte ani şi spune că, în Republica Moldova, cercetătorii nu prea au cu ce să-şi facă treaba.
MIHAI LUPU şef de laborator, Institutul de Energetică, UTM: „Problema de bază cu care eu cel puţin m-am ciocnit este legată de lipsa bazei mnateriale a instituţiilor de cercetare. Al doilea aspect cu care ne-am ciocnit în acdrul laboratorului este lispa mijlaocelor financiare pe anumite domenii de cercetare şi trei lipsa cadrelor care ar dezvolta posibile propuneri de proiect pentru a accede mijoace financiare extrabugetare.”
Anul trecut, cercetarea din Republica Moldova a pierdut peste 360 de oameni, comparativ cu 2022. Directorul Institutului de Energetică susţine că şi reorganizarea instituțiilor de învățământ a contribuit la asta. Dacă autorităţile nu vor interveni, domeniul cercetării ar putea intra în colaps, mai spune oficialul.
MIHAI TÎRŞU director, Institutul de Energetică, UTM: „Procesele care au fost în ultimele perioade privind restructurarea domeniului de cercetare nu au fost tocmai cele mai bune şi au dus la plecarea unei mase considerabile din domeniul de cercetare. Nu s-a pus accentul pe crearea condiţiilor atractive pentru tineri şi promovarea al nivel de ţară a anumitor condiţii ca aceşti tineri din cercetare să aibă un viitor.”
IGOR ŞAROV rector, USM: „Situația la Universitatea de Stat din Moldova este aceeași ca și în întreaga republică, aici nu trebuie să căutăm vinovați. Trebuie să întreprindem măsuri. Fără de finanțare adecvată rezultate nu vor fi. Tinerii astăzi sunt motivați să vină în domeniul de cercetare, dar nu vin din cauza penuriei financiare. Schimbările în opinia naostră sunt inevitabile şi schimbări în metodologia de finanţare, opinie la care se subscriu majoritatea cercetătorilor nu doar de la USM, dar şi din republică.”
Şi ministrul Educaţiei şi Cercetării recunoaşte că, de la an la an, cercetarea nu pare să mai fie un domeniu atractiv pentru tinerii specialişti. Însă majorarea burselor doctorale ar putea fi de ajutor, crede Dan Perciun.
DAN PERCIUN ministrul Educaţiei şi Cercetării: „Burse doctorale mai mari, salarizare mai mare şi proiecte preferenţiale pentru e la început de drum. Punem un accent mai mare pe promovarea tinerilor, asta după mine este cea mai mare provocare. Avem un decalaj foarte mare între cei care au mai multă experiență și cei care sunt la început de carieră. Din păcate, avem puțină lume în zona sub 30 de ani care este implicată în cercetare.”
Biroul Naţional de Statisică transmite că, pentru anul 2023, s-au alocat cu 40 de milioane de lei mai mult pentru cercetare, bugetul acestui domeniu ajungând la aproximativ 670 de milioane de lei.
