„În general, intenţionăm să continuăm să controlăm strict frontierele germane", a insistat Scholz. "Vrem să limităm migraţia ilegală, aşa cum am anunţat. Cifrele trebuie să scadă", a adăugat cancelarul german.

Scholz a subliniat necesitatea reducerii numărului de persoane care intră ilegal în ţară şi care solicită azil fără motive întemeiate.

El a menţionat, de asemenea, controalele existente la frontieră, precum cele de la graniţa cu Franţa în timpul Jocurilor Olimpice, care urmează să rămână în vigoare până pe 30 septembrie.

La frontierele terestre au fost introduse controale la frontieră cu Austria, Elveţia, Republica Cehă şi Polonia pentru a limita migraţia ilegală şi a combate traficul de persoane.

Controalele actuale la frontieră sunt programate să rămână în vigoare până la 15 decembrie pentru Elveţia, Cehia şi Polonia şi până la 11 noiembrie pentru Austria.

În acelaşi interviu, Scholz a apreciat că, deşi nu este întotdeauna de acord cu preşedintele francez Emmanuel Macron, se înţelege foarte bine cu el şi chiar petrec timp împreună în afara scenei politice mondiale.

"Emmanuel Macron şi cu mine lucrăm foarte bine împreună şi suntem şi foarte apropiaţi la nivel personal, dacă pot spune acest lucru", a declarat Scholz, care a mărturisit că uneori se întâlneşte în privat cu Macron şi cu soţia acestuia.

Întrebat despre diferendele de opinie dintre el şi preşedintele francez, de exemplu în ceea ce priveşte livrările de arme pentru Ucraina, Scholz a răspuns: "Desigur, se întâmplă să privim diferit anumite probleme pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Totuşi, lucrurile au stat mereu aşa în relaţia dintre Germania şi Franţa, deoarece ambele ţări, în ciuda asemănărilor lor, sunt diferite. Important este că găsim răspunsuri comune".

Cancelarul german şi preşedintele francez, care conduc primele două puteri din Uniunea Europeană, nu au căzut întotdeauna de acord în cei peste doi ani de mandat al lui Scholz, în special ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

În timp ce Macron a fost primul lider al unei ţări NATO care a vorbit în favoarea permiterii Ucrainei să folosească armele furnizate de aliaţii occidentali pentru a lovi ţinte militare pe teritoriul Rusiei, Scholz a avut nevoie de mult mai mult timp ca să fie convins.

Într-o altă ruptură aparentă, Macron a adus în discuţie în februarie posibilitatea de a trimite trupe terestre în Ucraina, deşi ulterior a venit cu clarificări şi a declarat că nu se referea la trupe de luptă. Declaraţiile lui au stârnit dispute între aliaţii occidentali ai Kievului care se tem că o astfel de decizie i-ar putea atrage în război.

Scholz a respins întotdeauna trimiterea de trupe terestre în Ucraina, menţionând îngrijorarea Germaniei că ar putea deveni astfel parte în conflict.