Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat prezentarea probelor în dosarul Marinei Tauber și al fostului Partid „Șor”, învinuiți de falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și de acceptare a finanțării ilegale din partea grupului criminal omonim. Marina Tauber a plecat din Republica Moldova pe 7 ianuarie, cu permisiunea judecătoarei Olga Bejenari, și nu s-a mai întors.
Pe 7 ianuarie, deputata Marina Tauber a zburat în Turcia după ce magistrata Judecătoriei Chișinău, Olga Bejenari, i-a permis, pe 27 decembrie 2024, inculpatei să plece. Potrivit surselor TVR Moldova, parlamentara nu s-a mai întors de atunci în Republica Moldova.
Marina Tauber a figurat inițial în două dosare care au fost ulterior conexate într-o singură cauză - pentru acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și pentru imixtiune în înfăptuirea justiției.
În urma acestui caz, Procuratura Anticorupție a anunțat că legea nu permite procurorilor să conteste deciziile care pun în pericol posibilitatea statului de a trage la răspundere penală persoanele inculpate de infracțiuni de corupție la nivel înalt.
Procuratura Anticorupție a propus, în martie 2024, Ministerului Justiției modificări la Codul de procedură penală cu scopul de a permite procurorilor să conteste deciziile instanțelor de fond cu privire la măsuri preventive, dar acestea, a subliniat Procuratura Anticorupție, nu au fost introduse în lege până în prezent.
Potrivit procurorilor, anume absența acestor modificări permit inculpaților, în special cei care au în intanțele judecătorești dosare pentru legături cu crimă organizată și corupție politică, să plece în străinătate, în special în Rusia.
Citește și: Problema de care a profitat Marina Tauber pentru a pleca din Moldova. Reacția Ministerului Justiției
La un an de la solicitările Procuraturii Anticorupție, Ministerul Justiției a confirmat pentru TVR Moldova că a recepționat propunerile Procuraturii Anticorupție. Instituția a subliniat că, „în procesul de elaborare a modificărilor legislative, respectă principiile transparenței, consultării publice și conformității cu standardele internaționale în domeniul dreptului penal și procesual penal (...)”, se menționează în răspunsul Ministerului Justiției.