Fostul ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI), Cristian Barna, care a fost și prorector al Academiei de Informații a SRI, a identificat, în cadrul emisiunii „Impact Global” de la TVR Moldova trei linii de atac al războiului hibrid dus de Rusia împotriva României: exacerbarea narațiunii despre corupție, ierarhii ortodocși și asociațiile de mediu.
„Primul și cel mai important este cel al corupției. Aici se investesc foarte mulți bani să demonstreze populației că trăim într-o societate coruptă, că toți politicienii sunt corupti și așa mai departe”, a spus fostul ofițer SRI. „Deci, vedeți, discutăm aici despre crearea unor curente de opinie foarte puternice antisistem. Ideea că toată clasa politică este coruptă și că este nevoie de luptă antisistem. Ce înseamnă antisistem? Evident, înseamnă dezordine, haos și așa mai departe”
Cea de-a doua linie, în opinia lui Cristian Barna, o constituie comunitatea de credință, faptul că și România este o țară în majoritate ortodoxă.
„Aici avem narațiuni care funcționează și am văzut în sfârșit, după câteva luni bune, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a dojenit sau cum au ei exprimarea pe Teodosie de la Constanța, un deșănțat susținător al lui Putin. Îl face unsul lui Dumnezeu și pe Putin, îl apreciază, spune că este un om cu harul lui Dumnezeu și așa mai departe”, a observat Barna.
„Imaginați-vă că Teodosie a reușit să prindă foarte bine nu numai în județul Constanța sau în împrejurimi, ci oarecum la nivel național. Și nu este un secret că el își dorește mai mult decât doar să fie mitropolit de Constanța. Deci, vedem aici și această dimensiune a alăturării, să spunem așa, în credința ortodoxă care este foarte ușor să funcționeze la anumiți prelați. Și îl mai avem pe Ciprian Mega, un așa-zis sau chiar un preot. El este tot așa un deșănțat aplaudac a lui Putin”, a spus expertul.
Biserica Ortodoxă din România se încearcă a fi penetrată, observă fostul ofițer SRI, de acești vectori de influență ai Federației Ruse.
„Să nu uităm de ceea ce se numește probabil peiorativ, sau așa între ghilmele, geopolitica bisericilor sau geopolitica moaștelor. Pentru că știm cu toții că unei biserici, unei mănăstiri crește foarte mult atractivitatea față de creștini sau față de cei care vin să o viziteze, dacă dețin anumite moaște. Iar pe dimensiunea ortodoxă, foarte multe dintre aceste moaște sunt în Federația Rusă, iar de acolo vin doar cu anumite îngăduințe, să spunem așa.”
Nu în ultimul rând, a subliniat el, s-a văzut și, experimentăm, ceea ce înseamnă asociațiile și organizațiile de mediu, care încearcă să boicoteze anumite proiecte și în felul acesta să creeze tensiune în anumite zone din România, unde anumite proiecte energetice sau de infrastructură rutieră ar trebui să ia naștere.
„Am avut o situație în care trebuia să treacă un anumit drum printr-o zonă să ajungă tancurile la Cincu pentru exerciții. Și autorizația s-a luat foarte greu acolo din cauza, să spunem, inerției ca să nu folosesc alt cuvânt, a autorităților locale.”
Cea de-a treia dimensiune, în opinia sa, o constituie rețele sociale, de TikTok, de orice altă rețea socială.
„Telegram nu este foarte cunoscut în România, dar Instagram, Facebook, funcționează foarte bine și în România și cred că aici lăsăm o parte autoritățile pe care, probabil, cadrul legislativ ar trebui să le ajute mai mult”, a observat el.
„Deci, vedem aici aceste trei linii de atac atât al narațiunilor, cât și al acțiunii propriu-zise, a conchis Barna, unde sunt investite cu foarte multe resurse.”
