Problema deșeurilor textile devine tot mai gravă în Republica Moldova, iar soluțiile pentru reciclare sunt insuficiente. Ministerul Mediului lucrează la un regulament care ar putea rezolva parțial situația, fără a avea insă și un termen de implementare. In Uniunea Europeană și România, colectarea textilă este obligatorie de la 1 ianuarie.
Deseori, oamenii aruncă la gunoi hainele care s-au uzat sau nu mai corespund modei sau măsurilor. În Chișinău, aproape 3% din cele 600 de tone de deșeuri menajere colectate zilnic sunt textile.
Des! Măcar să avut pe cineva mai mic cui să i le dau, dar aşa nu am, de asta sunt nevoită să le arunc. –Ultima dată ce aţi aruncat? – Tot haine, pantaloni, mai mult ţinute de sport, de sport ca îmi erau mici deja şi nu aveam ce să fac.
Se aruncă la tomberon, de multe ori văd că se aruncă. Le pun aşa frumuşel mai într-o parte, să zicem în sacoşă. Poate cineva le ia, nu ştiu, nu pot să spun.
Încălţămintea uzată o arunc, dar hainele le donez la familii vulnerabile, cu mulţi copii, adică hainele nu le arunc.
Industria textilă este unul dintre cei mai mari poluatori la nivel global. Producția de haine s-a dublat în ultimii ani, iar durata de utilizare a pieselor vestimentare a scăzut. Europenii folosesc 26 kg de textile anual, iar aproape jumătate ajunge la gunoi, conform Agenției Europene pentru Mediu. Deșeurile textile se descompun lent, iar poliesterul contine microplastic.
PETRU VINARI, ecologist, activist civic:
„Noi nu creştem bumbac, respectiv nu poluăm în procesul de producţie atât de mult cum fac alte ţări, însă din cauza faptului că un număr mare ajung la gunoi şi hainele acestea cum am spus mai devrem au şi ele fibre sintetice în ele, apele freatice sunt poluate, în timpul arderii acestui gunoi, cum se întâmplă de foarte multe ori la noi, tot se degajă substanţe toxice”.
În Republica Moldova nu există centre specializate de reciclare, iar colectarea textilelor se face prin câteva magazine și asociații caritabile, cum este Shop-MESTO. Hainele fără defecte sunt vândute, iar banii sunt donați. Cele cu mici defecte sunt trimise într-un free-shop, iar cele uzate sunt donate azilelor de animale pentru pătuțuri. În medie, sunt colectate şi distribuite până la 500 kg pe săptămână.
INGA BOSTAN, fondator, Shop-MESTO:
„Hainele bune de purtat în oraş, merg în centrul de donaţie în Chişinău, este tot un magazin gratuit, unde oamenii, se înscriu după anumite criterii, de obicei sunt din categorii social vulnerabile şi îşi aleg anumite haine de care au nevoie”.
Anul trecut, Ministerul Mediului a început elaborarea unui regulament privind deșeurile de textile, inspirat de principiul "poluatorul plătește". În 2025, autoritățile își propun să finalizeze și să adopte acest regulament.
GRIGORE STRATULAT, secretar de stat, Ministerul Mediului:
„În conformitate cu principiile "poluatorul plătește", el ar presupune că producătorii şi importatorii de îmbrăcăminte şi textile, sunt responsabili pentru ciclul de viaţă integral ale produselor pe care le plasează pe piaţă. De la momentul plasării pe piaţă până în momentul când acestea când aceste produse devin deşeuri vor avea obligaţia să le preia să le colecteze, să le transporte şi să găsească soluţii pentru reciclarea acestora.
Regulamentul nu va intra în vigoare imediat, pentru a permite producătorilor, importatorilor, populației și autorităților locale să se alinieze la noile cerințe, într-un interval de 6-12 luni. În 2023, industria textilă din Republica Moldova a generat 1400 de tone de deșeuri, conform Ministerului Mediului. Nu există date disponibile despre deșeurile generate de populație.
