Social

Reportajele Telejurnalului: În căutarea aparatelor de zbor din proprietatea statului

post-img
avion
Sursa foto: avia.md

În 1991, când Republica Moldova şi-a ales propriul destin, a moştenit aproximativ 100 de elicoptere, 35 de avioane pentru pasageri şi 5 avioane cargo. Cele mai multe aparate de zbor au trecut în gestiunea fostei companii aeriene de stat.

ZFR

 


NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Republica Moldova este singura ţară europeană care nu are în proprietate niciun un avion funcţional. Statul deţine doar câteva elicoptere vechi, din perioada sovietică. Iar o bună parte dintre aeronave nici nu mai corespund cerinţelor internaţionale. În aproape 30 de ani de indendenţă, nu s-a investit nimic pentru dezvoltarea acestui domeniu important inclusiv pentru economia naţională.”

APARATE DE ZBOR MOŞTENITE ÎN 1991

Elicoptere                                      100
Avioane de pasageri                       35
Avioane cargo                                 5

ZFR

VASILE CROITORU, şef, Direcţia Navigabilitate, AAC: „Aeronavele erau din anii 60, cele mai noi erau din anii '80. Era o flotă impunătoare de producţie sovietică. Erau TU-134 din spatele meu, TU 154, AN 24. Deci, cam asta era parcul care se exploata. Plus avioane de mici dimensiuni AN-2 şi elicoptere MI-2, Ka 26. Şi MI-8. Mai erau câteva aeronave MI-8.”

Aparatele de zbor erau folosite atât pentru curse de pasageri cât şi în diferite misiuni civile, inclusiv în străinătate. O dată cu alinierea Republicii Moldova la standardele Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei, unele dintre aeronavele şi elicopterele de producţie sovietică nu au mai putut fi folosite. Erau depăşite tehnic, nu mai corespundeau cerinţelor de securitate şi, în plus, nu erau rentabile inclusiv din cauza consumului foarte mare de combustibil.    

VASILE CROITORU, şef, Direcţia Navigabilitate, AAC: „Republica Moldova, are un acord comun, cu EASA, cu Uniunea Europeană. Din 2012, încheiat care prevedea, către finele anului 2017, de radiat toate aeronavele fără de certificat de tip EASA din registrul aerian, şi către finele anului 2022, toate elicopterele, fără certificat de tip. Asta ce prevede, un nivel sporit de siguranţă pentru executarea zborurilor. Aeronavele care le-am moştenit noi, nu deţineau astfel de certificat, şi ele nu au fost certificate.”

Astfel că, în prezent, în Registrul Aerian au rămas doar trei avioane de pasageri ale statului care au fost închiriate de operatori aerieni privaţi pentru efectuarea zborurilor internaţionale. De ani buni, însă, acestea sunt nefuncţionale şi nu mai au certificate de navigabilitate valabile. Două dintre ele sunt parcate pe aeroporturi din străinătate. E vorba despre un Airbus A320-211, care se află în Tara Galilor, şi o aeronavă de tip EMBRAER ERJ 190-100 LR, localizată în Polonia. Iar un avion Yak-40 se află la Chişinău. De altfel, pe aeroportul din capitala Republicii Moldova zac mai multe aparate de zbor vechi şi ruginite.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Pe teritoriul acestui obiectiv strategic, ruginesc, la vedere, câteva avioane de pasageri, care pe timpuri completau flota aeriană de stat. Administraţia aeroportului nu ne-a permis sa intram pe teritoriu, aşa ca suntem nevoiţi să filmăm aparatele de zbor de după gard.”

Aceste avioane vechi au fost expuse, de mai multe ori, la show-urile organizate de Ziua aviaţiei civile. Republica Moldova are în proprietate şi şapte elicoptere care figurează în registrul aerian de stat. Cinci dintre ele sunt la Aeroportul Internaţional "Mărculeşti" însă doar două au certificate de navigabilitate. Ele sunt folosite preponderent în diverse misiuni internaţionale de intervenţie, în special la lichidarea incendiilor de vegetaţie. Aparatele de zbor se află mai mult în străinătate dar la revenirea în ţară stau la Mărculeşti. Alte două elicoptere, care mai figurează în registrul aerian de stat dar nu pot fi utilizate, sunt parcate la Bălţi, la baza operaţională a companiei de stat "Moldaeroservice", care în prezent e în insolvabilitate. De ani buni aici ruginesc mai multe elicoptere şi două avioane de producţie sovietică.

În 1991, întreprinderea de stat "Unitatea de aviație combinat" Bălți, redenumită în 1994 "Moldaeroservice", avea în gestiune aproximativ 70 de elicoptere, majoritatea de tip Mi-2. Aparatele de zbor erau folosite în misiuni de intervenţie şi transport sanitar dar şi pentru diverse lucrări agricole şi tratamente aviochimice. Boris Cabac lucrează la această întreprindere din momentul înfiinţării ei şi spune că declinul a început prin 1995, când statul nu şi-a mai permis întreţinerea şi reparaţia aparatelor de zbor care, din cauza vechimii şi uzurii, generau mai multe cheltuieli decât profit.

BORIS CABAC, angajat "Moldaeroservice": „Treptat, treptat, epuizau resursele, necesau reparaţie. O reparaţie e foarte scumpă, undeva la 150 de mii de dolari. Ele treptat, ele nu se radiau cu pacika. Treptat, au trecut 20 de ani de exploatare, se radia, se lichida elicopterul. Se lichidau, la fier uzat.”

Şi astăzi carcasele a trei elicoptere Mi-2 ruginesc în aeroportul din Bălţi, iar alte şapte aparate de zbor sunt păstrate în hagar. Ele stau la sol de mai mulţi ani dar sunt, în continuare, întreţinute de angajaţii întreprinderii de stat. O parte dintre acestea au fost radiate anul trecut din registrul aerian de stat şi nu au certificate de navigabilitate, chiar dacă sunt încă funcţionale.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „În primăvara lui 2021, acest elicopter efectua ultimul său zbor, înainte de a intra în conservare. În ultimii ani, acesta era singurul folosit pentru tratarea chimică a pădurilor. Acum el nu mai poate fi utilizat, iar pentru întreţinerea lui se cheltuie cam 20 de mii de lei anual, fără ca el să aducă vreun profit.”

Aceste tipuri de elicoptere nu mai pot fi utilizate în spaţiul aerian european ci doar în ţările din CSI. Ar putea fi valorificate la licitaţie, dar procedura este extrem de complicată din punct de vedere birocratic, spun cei de la Moldaeroservice.

BORIS CABAC, angajat "Moldaeroservice": „La aeroportul din Bălţi se păstrează şi două avioane de tip An-2. Unul dintre ele este ultimul din flota aeriană de stat utilizată, între anii '70 şi '80, pentru cursele interne de pasageri.”

„Atunci aveam în gestiune aproximativ vreo 20 de avioane de AN-2. Care făceau rute interne Bălţi, Otaci, Drochia, Edineţ, Chişinău, Odesa, Belgorod Dnestrovsc, Ismail.”

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Scaune moi, draperii la hublouri şi mochetă roşie pe podea. În astfel de condiţii călătoreau, pe timpuri, cei care optau pentru transportul aerian, ca să ajungă de la Bălţi la Chişinău de exemplu, sau în alte centre raionale din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Apropo, un bilet de călătorie, până la Chişinău, în anii '70, costa şapte ruble sovietice, sau echivalentul astăzi a aproximativ 180 de lei moldoveneşti.”

Proiectul nu era rentabil din cauza costurilor prea mari aşa că a fost oprit până la destrămarea Uniunii Sovietice. Ulterior, avioanele au fost folosite în agricultură şi multe au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi din cauza uzurii. Aparatul care se păstrează la aeroportul din Bălţi a mai fost utilizat, până în 2010, pentru zboruri de agrement.

„Un francez, un om de afaceri din Franţa, a investit în reparaţia lui şi făcea nişte rute prin Moldova cu turiştii. Şi din anul 2010 el s-a stopat complet.
- Nu a mai vrut să investească?
- Nu, nu mai era rentabil. Şi iată din 2010 şi până acum, nu a mai făcut niciun zbor.”

Avionul poate fi reparat şi repus în funcţiune dar pentru asta ar fi nevoie de aproximativ 100 de mii de euro. E o sumă exorbitantă, ţinând cont că un An-2, la mâna a doua dar funcţional, poate fi cumpărat cu câteva zeci de mii de euro. O astfel de aeronavă este şi în dotarea Armatei Naţionale şi e folosită de militari pentru efectuarea salturilor cu paraşuta. Ultima dată, avionul a decolat de la aeroportul din Bălţi la mijlocul lunii iunie.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Pentru a filma avionul Armatei Naționale am cerut permisiunea Ministerului Apararii şi chiar am expediat o solicitare scrisă. După câteva zile de aşteptare, am primit un refuz din partea instituţiei. În răspunsul oficial ni s-a comunicat că aparatul de zbor este un secret de stat şi nu-l putem filma din motive de securitate naţională.”

Abordarea Ministerului Apărării e cel puţin stranie, ţinând cont de faptul că avionul a fost filmat de nenumărate ori chiar de serviciul de presă al instituţiei iar imaginile au fost făcute publice, inclusiv pe reţelele sociale. De asemenea, avionul An-2, fabricat după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost expus în cadrul show-urilor aeriene organizate în Republica Moldova. Astfel de aparate de zbor, poreclite şi "KUKURUZNIC", au fost produse între anii 1947 şi 2001.
În prezent, Republica Moldova are în proprietate şi şase avioane militare de tip MIG-29 care, de mulţi ani, sunt parcate pe Aeroportul Internaţional Mărculeşti. În anul 1991, Ministerul Apărării Republicii Moldova avea în dotare 32 de astfel de aparate de zbor.

„De când au plecat vechii stăpâni, între altele, niciun avion la Mărculeşti nu a ieşit din funcţiune, având asigurată o asistenţă tehnică impecabilă. La Mărculeşti se fac în prezent depănări, lucrări de întreţinere.” 

Aceste secvenţe au fost filmate de un cameraman de la postul public de televiziune în anul 1991, la scurt timp după ce Republica Moldova a devenit stat independent. După câţiva ani, însă, multe dintre aceste avioane militare au fost vândute altor ţări. La acel moment, statul nu avea bani pentru întreţinerea lor.

ION COSTAŞ, general, primul ministru al Apărării: „Eu i-am spus atunci lui Snegur, când el vroia să creeze armata naţională şi cutare. Eu zic numai pentru avioanele respective, pentru întreţinerea regimentului de avioane care sunt la noi la Mărculeşti, la noi din buget republicii trebuie 30 la sută din bugetul republicii să treacă pentru întreţinerea acestui regiment. Pentru cherosină, pentru plăţile piloţilor , pentru armament, pentru muniţii, pentru revizia avioanelor. Asta nu e o jucărie, asta e o sumă extrem de mare.”

Astfel, în 1992, primul avion a ajuns în România în contul unor datorii. Doi ani mai târziu, alte patru aeronave au fost vândute Yemenului de Sud iar ultimele 21 au fost vândute, în anul 1997, Statelor Unite ale Americii. Cele şase care se păstrează şi astăzi la Măculeşti sunt într-o stare deplorabilă. Generalul Costaş e de părere că Republica Moldova ar avea nevoie de ele pentru securitatea naţională.

UNDE AU AJUNS AVIOANELE DE VÂNĂTOARE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Total                             32
România                       1
Yemenul de Sud           4
SUA                              21
Republica Moldova       6

ION COSTAŞ, general, primul ministru al Apărării: „Dacă avem armată, noi trebuie să avem structurile respective. Dacă nu avem ieşire la mare, nu avem flotă, măcar flota aeriană să avem. Şi flotă aeriană ar trebui să ai cel puţin pentru apărarea spaţiului aerian. Ar trebui, cel puţin un regiment de avioane. Un avion costă în jur de 23-24 de milioane de dolari pentru un avion, bani frumoşi. De unde bani?”

Am încercat să obţinem mai multe detalii despre aparatele de zbor din proprietatea Republicii Moldova, în ce stare sunt, cât ar costa reparaţia lor capitală şi dacă am avea nevoie de o flotă aeriană de stat. Acum o lună, am expediat şi o solitare oficială pe adresa Agenţiei Proprietăţii Publice, dar nu am obţinut un răspuns chiar şi după expirarea termenului legal de 15 zile.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „În ultimii ani, noi, cetăţenii de rând, nu prea am simţit necesitatea unei flote aeriene de stat. În prezent, avem suficienţi operatori şi avioane private, care asigură pe deplin transportul pasagerilor din şi spre Republica Moldova. Experţii susţin, de asemenea, că în ultimii ani fost condiţii meteorologice mai puţin prielnice pentru dezvoltarea dăunătorilor care să afecteze masiv pădurile şi culturile agricole. Aşa că nu a fost nevoie de intrvenţii aeriene pentru efectuarea tratamentelor chimice cu elicopterele sau avioanele. Avem mare noroc şi de sprijinul necondiţionat al României care, de mai mulţi ani, ne ajută în situaţii excepţionale când e nevoie de transportarea, cu elicopterele SMURD, a pacienţilor în stare gravă. Nu ştim, însă, cum vor evolua lucrurile, dar statul ar trebui, cu certitudine, să-şi traseze clar priorităţile, inclusiv atunci când e vorba despre investiţiile în domeniile cheie pentru dezvoltarea economică a ţării, inclusiv in domeniul aviaţiei. Nicolae Boico, Dumitru Lupu, Gheorghe Vasluian, TVR MOLDOVA.”

author-img_1

Svetlana Carțîn

Reporter