Anual, Republica Moldova pierde 25 de biblioteci. Cel puţin, asta arată datele oficiale, obţinute de TVR Moldova de la Ministerul Culturii. Banii alocaţi pentru cele 2655 de biblioteci rămase sunt prea puţini faţă de necesităţile reale.
Este practic imposibil de vorbit despre un fond de carte bogat, mereu actualizat, dar şi de condiţii atractive şi moderne, atât pentru bibliotecari cât şi pentru cititori. Iar pentru a vedea cum supravieţuiesc bibliotecile, am colindat satele Republicii. Ne-am convins că în mediul rural, ultimul bastion al culturii este biblioteca. Cum sunt întreţinute şi de cine sunt vizitate, vedeţi în materialul realizat de reporterul TVR Moldova, Svetlana Gore.
Primul popas l-am făcut în satul Năpădeni din raionul Ungheni. Am găsit biblioteca la etajul 2 al Primăriei. E acolo de vreo 3 ani, după ce vechiul sediu şi-a depăşit termenul de valabilitate.
MARIA ARTEOMOV, primarul satului Năpădeni, raionul Ungheni: „Acolo e foarte mare umezeală, dar noi fetele tinere nu vrem să le ducem la spital. Şi aici e mai compact. Noi am instalat toate calculatoare, internetul cu Novateca. Copiii s-au deprins să vină, pe noi nu ne deranjează.”
Şi actuala locaţie este modestă, dar păstreauă peste 4 mii de volume. Bibliotecara crede că sunt puţine iar cititorii îşi doresc maim ult.
ANA COMENDANTU, bibliotecară: „Aproximativ anual cate cărţi cumpăraţi? Depinde. Depinde în jur la 30-40 de cărţi, nu mai mult.”
Ar fi bine să fie mai mult, pentru că biblioteca nu duce lipsă de vizitatori.
ANA COMENDANTU, bibliotecară: „Poftim, iată că ieri au fost 9 elevi, vin şi pensionari. Vineri au fost 3 dintre care toţi sunt elevi. Adică, in mare parte la noi utilizatori sunt copii. Oamenii de la ţară nu cam au timp de cărţi? Poate şi au dar e problema că sunt în vârstă şi satul e înşirat. Au fost şi cereri să ne ducem la domiciliu.”
Bugetul anual al bibliotecii din Năpădeni este de aproape 100 de mii de lei, bani care ajung pentru salarii şi reparaţii curente.
MARIA ARTEOMOV, primarul satului Năpădeni, raionul Ungheni: „E puţin, dar asta e. În condiţiile în care primiţi o sumă atât de limitată cum reuşiţi să ţineţi biblioteca funcţională? Şi actuala locaţie e destul de modestă. Mai facem modificări la buget, mai apar venituri.”
Am mers şi în satul Cornuva din Ungheni. Aici clădirea este recent renovată doar că este mai săracă în cărţi. Sunt puţin peste 2000.
ANA POPA, bibliotecară: „Biblioteca din 2019 a început să activeze aici. Înainte unde era? În şcoală era, dar a fost şi la primărie, în gimnaziu. Şi acum s-a găsit acest loc, da. Dar când ultima dată s-a făcut o achiziţie de cărţi? De când eu sunt, nu ştiu. Noi ceea ce am primit aici stau, în restul sunt mai vechi.”
Puţinul de aici, este lux pentru alţii. E şi cazul satului Mânzăteşti din Ungheni care a rămas fără bibliotecă de mai bine de 30 de ani. Satul Mânzăteşti parcă a fost uitat şi de Dumnezeu. Aici nu este nici scoală, nici primărie, dar cu atât mai mult o bibliotecă sătească.
De altfel, ultima dată localnicii din Mânzăteşti au păşit pragul bibliotecii prin anii 90. Acum nimeni nu mai ştie unde se afla fosta bibliotecă. Cel mai probabil era în clădirea şcolii, uitată şi ea de vreme. Localnicii ar merge la o bibliotecă, dar ... ia-o de unde nu-i.
„S-o stricat clubul acela şi au făcut altul. Au închis acela şi nu a mai fost bibliotecă de fel la noi. Şi apoi a fost la casa brigăzii, şi apoi au închis-o şi acolo şi gata. Dar au promis că vor face ceva? Da, dar nu e nimic acolo.”
„Aş citi, dar de unde să luăm. Dar chiar de unde dacă nu-i nimic în satul ista.”
„Este local, este club acolo şi nu e nimic. Nici o carte nimic, nici internet. Că ar fi să te duci acolo să te mai uiţi, mai vezi ceva ce se întâmplă, dar aşa nimic. E sat uitat şi gata.”
„Şcoală nu avem, bibliotecă, grădiniţă, magazin nu avem. Noi nu avem nimic.”
Până de curând, nu era bibliotecă nici în satul învecinat, Drujba. A renăscut din cenuşă, în 2015, datorită Elenei Cebotaru.
ELENA CEBOTARU, bibliotecară, satul Drujba, Ungheni: „Când am deschis prima oară uşile bibliotecii copii mă întrebau cât costă cărţile? Eu le zic, voi împrumutaţi cărţile acasă şi le returnaţi în aceeaşi stare la bibliotecă. Ei au rămas în şoc. Adică cărţile pot fi împrumutate. Generaţia mică nu conştientiza ce înseamnă să ai o bibliotecă în comunitate. ”
Bibliotecara a aplicat la numeroase proiecte de finanţare şi dotare tehnică. Acum, biblioteca din Drujba se mândreşte cu multe cărţi noi, mobilier modern, tablete, calculatoare, proiectoare şi multe alte utilităţi.
ELENA CEBOTARU, bibliotecară, satul Drujba, Ungheni: „60% din cărţi sunt în rusă, chirilică, am reuşit în 5 ani să atragem donaţii şi avem o colecţie cât de cât accesibilă pentru public pentru toate categoriile de la copii terminând cu persoanele în vârstă pentru doleanţele lor. Bugetul e auster şi nu ne permitem achiziţii mari de carte.”
La biblioteca din sat este şi un club de robotică frecventat zilnic de zeci de copiii.
„Ce vă place cel mai mult când veniţi la bibliotecă? Să ne jucăm cu roboţii. Porneşte-l. nu că aista nu lucrează. Ele lucrează. Hai că s-a încărcat. Lasă.”
„Robotul meu e construit din roţi, piese şi motor. Tu l-ai făcut cu colegii? Da.”
„De câte ori pe săptămână vii? De vreo 2-3 ori. Nu te plictiseşti între cărţi? Nu.”
„Apeşi aici şi ne apare multe programe care putem să le programăm să meargă, să lupte. Iaca noi am pus aici Moldova.”
Biblioteca din Drujba este una dintre cele 15 instituţii din Republica Moldova care a fost licenţiată în prestarea serviciilor electronice.
Biblioteca din satul Drujba nu e una clasică. E asemenea unui centru multifuncţional sătesc care e organizat în doar 24 de m2. Aici e sala de lectura, dar şi clubul de robotica. Tot aici sunt păstrate dar si împrumutate cărţile. Iar aici e spaţiul destinat educaţiei inovative. Cele 2 calculatoare, imprimanta şi scanerul sunt folosite practic de toţi sătenii.
„Eu vin la bibliotecă să caut informaţii pe internet, să citesc cărţi, să mă joc în jocuri.”
Oficial, în 2020, în Republica Moldova erau 2655 de biblioteci. Mai puţin cu 252 faţă de 2010. E în cădere liberă şi numărul de angajaţi. În ultimii 7 ani, au plecat din sistem peste 400 de bibliotecari.
NUMĂRUL DE BIBLIOTECARI LA NIVEL NAŢIONAL
Sursa: TVR Moldova
2020: 4044 de bibliotecari
2013: 4479 de bibliotecari
Cifrele obţinute de la Ministerul Culturii mai arată că bugetul anual oferit bibliotecilor de stat este de 255,6 milioane de lei. Această sumă, ce pare generoasă, este de fapt extrem de modestă când se împarte la 2655 de biblioteci săteşti plus cele 19 municipale. Fiecare instituţie se alege cu nici 100 de mii de lei anual. Am solicitat lămuriri la acest subiect de la reprezentnaţii Ministerului Culturii, însă nimeni nu a dat curs solicitării noastre.
Primul popas l-am făcut în satul Năpădeni din raionul Ungheni. Am găsit biblioteca la etajul 2 al Primăriei. E acolo de vreo 3 ani, după ce vechiul sediu şi-a depăşit termenul de valabilitate.
MARIA ARTEOMOV, primarul satului Năpădeni, raionul Ungheni: „Acolo e foarte mare umezeală, dar noi fetele tinere nu vrem să le ducem la spital. Şi aici e mai compact. Noi am instalat toate calculatoare, internetul cu Novateca. Copiii s-au deprins să vină, pe noi nu ne deranjează.”
Şi actuala locaţie este modestă, dar păstreauă peste 4 mii de volume. Bibliotecara crede că sunt puţine iar cititorii îşi doresc maim ult.
ANA COMENDANTU, bibliotecară: „Aproximativ anual cate cărţi cumpăraţi? Depinde. Depinde în jur la 30-40 de cărţi, nu mai mult.”
Ar fi bine să fie mai mult, pentru că biblioteca nu duce lipsă de vizitatori.
ANA COMENDANTU, bibliotecară: „Poftim, iată că ieri au fost 9 elevi, vin şi pensionari. Vineri au fost 3 dintre care toţi sunt elevi. Adică, in mare parte la noi utilizatori sunt copii. Oamenii de la ţară nu cam au timp de cărţi? Poate şi au dar e problema că sunt în vârstă şi satul e înşirat. Au fost şi cereri să ne ducem la domiciliu.”
Bugetul anual al bibliotecii din Năpădeni este de aproape 100 de mii de lei, bani care ajung pentru salarii şi reparaţii curente.
MARIA ARTEOMOV, primarul satului Năpădeni, raionul Ungheni: „E puţin, dar asta e. În condiţiile în care primiţi o sumă atât de limitată cum reuşiţi să ţineţi biblioteca funcţională? Şi actuala locaţie e destul de modestă. Mai facem modificări la buget, mai apar venituri.”
Am mers şi în satul Cornuva din Ungheni. Aici clădirea este recent renovată doar că este mai săracă în cărţi. Sunt puţin peste 2000.
ANA POPA, bibliotecară: „Biblioteca din 2019 a început să activeze aici. Înainte unde era? În şcoală era, dar a fost şi la primărie, în gimnaziu. Şi acum s-a găsit acest loc, da. Dar când ultima dată s-a făcut o achiziţie de cărţi? De când eu sunt, nu ştiu. Noi ceea ce am primit aici stau, în restul sunt mai vechi.”
Puţinul de aici, este lux pentru alţii. E şi cazul satului Mânzăteşti din Ungheni care a rămas fără bibliotecă de mai bine de 30 de ani. Satul Mânzăteşti parcă a fost uitat şi de Dumnezeu. Aici nu este nici scoală, nici primărie, dar cu atât mai mult o bibliotecă sătească.
De altfel, ultima dată localnicii din Mânzăteşti au păşit pragul bibliotecii prin anii 90. Acum nimeni nu mai ştie unde se afla fosta bibliotecă. Cel mai probabil era în clădirea şcolii, uitată şi ea de vreme. Localnicii ar merge la o bibliotecă, dar ... ia-o de unde nu-i.
„S-o stricat clubul acela şi au făcut altul. Au închis acela şi nu a mai fost bibliotecă de fel la noi. Şi apoi a fost la casa brigăzii, şi apoi au închis-o şi acolo şi gata. Dar au promis că vor face ceva? Da, dar nu e nimic acolo.”
„Aş citi, dar de unde să luăm. Dar chiar de unde dacă nu-i nimic în satul ista.”
„Este local, este club acolo şi nu e nimic. Nici o carte nimic, nici internet. Că ar fi să te duci acolo să te mai uiţi, mai vezi ceva ce se întâmplă, dar aşa nimic. E sat uitat şi gata.”
„Şcoală nu avem, bibliotecă, grădiniţă, magazin nu avem. Noi nu avem nimic.”
Până de curând, nu era bibliotecă nici în satul învecinat, Drujba. A renăscut din cenuşă, în 2015, datorită Elenei Cebotaru.
ELENA CEBOTARU, bibliotecară, satul Drujba, Ungheni: „Când am deschis prima oară uşile bibliotecii copii mă întrebau cât costă cărţile? Eu le zic, voi împrumutaţi cărţile acasă şi le returnaţi în aceeaşi stare la bibliotecă. Ei au rămas în şoc. Adică cărţile pot fi împrumutate. Generaţia mică nu conştientiza ce înseamnă să ai o bibliotecă în comunitate. ”
Bibliotecara a aplicat la numeroase proiecte de finanţare şi dotare tehnică. Acum, biblioteca din Drujba se mândreşte cu multe cărţi noi, mobilier modern, tablete, calculatoare, proiectoare şi multe alte utilităţi.
ELENA CEBOTARU, bibliotecară, satul Drujba, Ungheni: „60% din cărţi sunt în rusă, chirilică, am reuşit în 5 ani să atragem donaţii şi avem o colecţie cât de cât accesibilă pentru public pentru toate categoriile de la copii terminând cu persoanele în vârstă pentru doleanţele lor. Bugetul e auster şi nu ne permitem achiziţii mari de carte.”
La biblioteca din sat este şi un club de robotică frecventat zilnic de zeci de copiii.
„Ce vă place cel mai mult când veniţi la bibliotecă? Să ne jucăm cu roboţii. Porneşte-l. nu că aista nu lucrează. Ele lucrează. Hai că s-a încărcat. Lasă.”
„Robotul meu e construit din roţi, piese şi motor. Tu l-ai făcut cu colegii? Da.”
„De câte ori pe săptămână vii? De vreo 2-3 ori. Nu te plictiseşti între cărţi? Nu.”
„Apeşi aici şi ne apare multe programe care putem să le programăm să meargă, să lupte. Iaca noi am pus aici Moldova.”
Biblioteca din Drujba este una dintre cele 15 instituţii din Republica Moldova care a fost licenţiată în prestarea serviciilor electronice.
Biblioteca din satul Drujba nu e una clasică. E asemenea unui centru multifuncţional sătesc care e organizat în doar 24 de m2. Aici e sala de lectura, dar şi clubul de robotica. Tot aici sunt păstrate dar si împrumutate cărţile. Iar aici e spaţiul destinat educaţiei inovative. Cele 2 calculatoare, imprimanta şi scanerul sunt folosite practic de toţi sătenii.
„Eu vin la bibliotecă să caut informaţii pe internet, să citesc cărţi, să mă joc în jocuri.”
Oficial, în 2020, în Republica Moldova erau 2655 de biblioteci. Mai puţin cu 252 faţă de 2010. E în cădere liberă şi numărul de angajaţi. În ultimii 7 ani, au plecat din sistem peste 400 de bibliotecari.
NUMĂRUL DE BIBLIOTECARI LA NIVEL NAŢIONAL
Sursa: TVR Moldova
2020: 4044 de bibliotecari
2013: 4479 de bibliotecari
Cifrele obţinute de la Ministerul Culturii mai arată că bugetul anual oferit bibliotecilor de stat este de 255,6 milioane de lei. Această sumă, ce pare generoasă, este de fapt extrem de modestă când se împarte la 2655 de biblioteci săteşti plus cele 19 municipale. Fiecare instituţie se alege cu nici 100 de mii de lei anual. Am solicitat lămuriri la acest subiect de la reprezentnaţii Ministerului Culturii, însă nimeni nu a dat curs solicitării noastre.
