Victor Juc, politolog: „Necesitatea unei strategii a securității naționale era evidentă pentru că de la textul din 2011 s-au schimbat foarte mult și în mediul internațional și în contextul internațional. În plus, Strategia securității definește nu doar dimensiunea militară despre care vorbim noi, dar și alte dimensiuni care au căpătat o pondere foarte importantă. Spre exemplu în condițiile unui război hibrid un rol important revine securității informaționale, energetice. Dar, spre deosebire, de textele precedente, mai avem texte din 1995, 2008 și cea din 2011, în cazul dat este clar definit că Federația Rusă și corupția sunt principalele pericole la adresa securității naționale a R. Moldova. Filozofia noii securități este următoarea - se identifică interesele naționale de securitate, pericolele în formă de vulnerabilități, amenințări și riscuri la adresa acestora și se încearcă să fie găsite remedii și în cazul dat. Este mai puțin despre NATO, deși s-ar putea de indentificat dimensiunea politică, non-militară pe care NATO o îndeplinește foarte bine în R. Moldova, ținând cont și de acele acțiuni în baza Programului știință pentru pace și securitate care au fost dezvoltate. La moment clasa politică din R. Moldova este mai echidistantă, atentă, iar forțele conducătoare din NATO vorbesc că respectă neutralitatea R. Moldova. Probabil nu se încearcă să incite spiritile și de asta o atitudine mai precaută față de relația cu NATO. Mai puțin se vorbește și de SUA, mai mult se invocă parteneriatul cu UE. În plus se caută aliați. R. Moldova la moment are numai parteneri, nu aliați. Dacă ar fi stat membru în cadrul NATO sau UE ar fi cu totul o altă situație. Dar se vorbește despre parteneriate strategice, privelegiate inclusiv cu unele țări, eu cred că lista ar putea fi extinsă și mai mult pentru că lipsesc unii actori foarte importanți pentru R. Moldova, spre exemplu Norvegia. Vedem pentru că a fost propus cu titlu pentru consultare publică, avizări, mai este timp. Cred eu că până la sfârșitul anului o strategie a securității în varianta finală trebuie să fie aprobată”.

Mihai Isac, analist de politică externă: „Cei de la Chișinău trebuie să înțeleagă că o integrare în UE fără de o apropiere de NATO nu va fi o integrare reușită. Să nu uităm marea majoritate a statelor membre NATO sunt și membre ale UE, mare parte din statele UE sunt membre NATO. România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, practic, tot ce a însemnat fostul lagăr sovietic din Estul Europei, întâi s-au integrat în NATO. Integrarea în NATO presupune securizarea principalelor instituții ale statului, scăpăm de spionii pro-ruși și de elementele de influență pro-rusă din instituțiile care asigură securitatea statutului și după aceasta se asigură o securitate care permite devoltarea economiei. Chiar dacă R. Moldova nu dorește să intre în NATO este posibil ca în 10-15 ani să fie înconjurată de NATO, având în vedere că și Ucraina și-a exprimat dorința de a deveni membru NATO și aproape cu siguranță la o perioadă după terminarea războiului va și deveni. În acest document prezentat public, numele Ucraina este de 10 sau 11 ori, SUA este pomenit de trei ori privind dezvoltarea unui parteneriat energetic, de securitate, dar cei de la Chișinău trebuie să înțeleagă că faptul că nu se pune în discuție acest statut toxic de neutralitate, că nu vezi explicat în mod clar că prezența militară rusă, permanentizarea ocupației militare ruse în estul țării pune în pericol practic existența R. Moldova ca stat, că există structuri para-militare susținute de Federația Rusă care înorolează cu forța cetățeni ai R. Moldova și îi transformă în dușmani ai propriei țări dacă aceste nu sunt mai bine spuse în viitoarea strategie va oferi prilejul forțelor politice pro-ruse să nu ia în considerare această strategie, ci chiar să o ia în derâdere pentru că foarte mulți spun că nu vor baze NATO, dar nimeni nu spune de faptul că există baze militare ale Rusiei care subjugă practic populația R. Moldova din est, acolo se întâmpă lucruri îngrozitoare la care sunt supuși cetățenii R. Moldova din punct de vedere al drepturilor omului. Vedem practic această lipsă de voință în anumite cercuri de a spune în mod clar că Rusia este un dușman al R. Moldova. Parteneriatul cu România este foarte important, este clar că pe lângă sprijinul pe care România îl acordă în cadrul NATO și al UE R. Moldova este și un parteneriat mult mai important, multe aspecte nefiind făcute publice prin care România sprijină R. Moldova. România este principalul nostru partener și proncipalul aliat în lupta atât a instabilității interne, economice și sociale, cât și împotriva dușmanilo externi”.

Ion Tăbîrță, analist politic: „Trăim într-un mediu național cum este definiti în acest document în plină schimbare și ceea ce era valabil acum câțiva ani, acum nu mai este valabil. Nu mai spun de anul 2011 când a fost adoptată ultima Strategie a securității naționale, a mai fost una prin 2016 elaborată însă atunci acel document așa și nu a devenit lege pentru că Igor Dodon a fost ales președinte și sub pretextul că nu reflectă adevărata valoare termenul de neutralitate, documentul a fost respins. Acum ceea ce este important acest document, care trebuie să recunoaștem că se citește destul de ușor, spre deosebire de alte documente de așa gen, să fie însoțit ulterior cu un plan larg de acțiuni, cu anumite instrumente, mecanisme din partea instituțiilor statului ca până la urmă această strategie să fie implementată, pentru că poți avea un document foarte bun, dar dacă ulterior acest document nu va fi implementat sau realizat în practică atunci el nu va ajuta la asigurarea securității naționale. Ceea ce este bun - documentul a pornit de la amenințări, riscuri, dar nu de la statut de neutralitate cum era în documentul din 2008. Amenințările hibride sunt cele care pun în pericol vectorul european al R. Moldova. R. Moldova acum nu se află în pericolul unei invazii militare, dar se află în plin război hibdrid. Cred că anume amenințările hibride trebuie dedetaliate ca și prioritate pe termen scurt pentru a rezista acelor tentative de influență a Federației Ruse în treburile interne ale R. Moldova. Ca să avem această continuitate a parcursului european, trebuie să facem față anume amenințărilor hibride care vin spre R. Moldova dinspre Federația Rusă”.