Ihor Zhovkva a mulțumit părții estoniene pentru consensul recent al liderilor UE de a crea un nou instrument financiar pentru Ucraina – Facilitatea pentru Ucraina în valoare de 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Adjunctul șefului Cancelariei Prezidențiale și-a informat colegii estonieni cu privire la următorii pași ai Ucrainei în vederea deschiderii efective a negocierilor de aderare la UE.

Accentul a fost pus în principal pe chestiunea asigurării unor angajamente efective de securitate pentru Ucraina, așa cum prevede Declarația comună de susținere a Ucrainei, adoptată la summitul NATO de la Vilnius din iulie anul trecut.

Participanții la reuniune au discutat despre structura viitorului acord bilateral de securitate și despre segmentele sale tematice. Aceștia au convenit să înceapă negocierile privind încheierea acordului cât mai curând posibil.

Adjunctul șefului Cancelariei Prezidențiale a remarcat poziția de lider a Estoniei într-o serie de domenii prioritare.

„Vă mulțumim pentru poziția proactivă a țării dvs. cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate pentru redresarea Ucrainei, aducerea agresorului în fața justiției și necesitatea de a continua presiunea sancțiunilor asupra Federației Ruse. Apreciem poziția de lider a Estoniei în domeniul IT și al securității cibernetice. Prevederile relevante ar trebui să fie reflectate în mod corespunzător în viitorul nostru acord de securitate”, a subliniat Ihor Zhovkva.

Interlocutorii au discutat, de asemenea, despre punerea în aplicare a Formulei de Pace din Ucraina și despre pregătirile pentru Summitul Global pentru Pace. Adjunctul șefului Cancelariei Prezidențiale a subliniat importanța colaborării în vederea organizării evenimentului, în special pentru a implica cât mai multe țări din Sudul Global.

La începutul anului, președintele ucrainean Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au semnat, la Kiev, un „acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamentelor de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO.

De altfel, Zelenski convenise anterior și cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius. Astfel, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Bucureștiul și Kievul au început negocierile pentru un acord bilateral de securitate, România fiind a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Ucraina. Ulterior, președintele francez Emmanuel Macron a decis că va merge în Ucraina pentru a încheia „personal” un acord bilateral de securitate, iar premierul polonez Donald Tusk a discutat cu președintele Zelenski despre angajamente de securitate și despre aderarea Poloniei la Declarația comună a G7 adoptată la Vilnius.

Țările G7 au dezvăluit în iulie 2023 un cadru internațional pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei, pentru a consolida finanțele și apărarea acesteia împotriva Rusiei, în vederea descurajării Moscovei de la viitoare agresiuni.