Valul de caniculă, cu temperaturi de până la 38 de grade și seceta severă, vin la pachet cu o problemă mai veche a satelor din Republica Moldova: lipsa accesului la apă potabilă. În timp ce fântânile seacă, iar debitele râurilor sunt în continuă scădere, aproape 30 la sută din populație încă nu are apă la robinet și depinde de surse care devin tot mai nesigure.
Datele pentru anul 2025 arată că peste 69 la sută dintre localitățile din Republica Moldova sunt conectate la sisteme publice de alimentare cu apă. E o creștere față de anii trecuți, dar, cu toate acestea, realitatea din teritoril este cruntă. Bunăoară la Taxobeni, raionul Fălești, nu există un apeduct centralizat, iar oamenii depind în totalitate de fântânile care, din păcate, seacă de la o zi la alta.
Localnicii își pun acum speranța într-un proiect care ar putea fi realizat odată cu amalgamarea localității și unirea cu comuna Sculeni.
Probleme similare au şi locuitorii din satul Puhăceni, raionul Anenii Noi.
Pe lângă lipsa apei, puţina la care au acces oameni din Puhăceni este periculoasă pentru sănătate. Analizele de laborator au arătat că nivelul de nitrați și sulfați depășesc limitele admise. Localnicii sunt nevoiți să cumpere apă îmbuteliată.
Autoritățile locale promit că o parte din sat va fi conectată la o magistrală de apă, prin intermediul Programului Național "Satul European 2".
VEACESLAV PLĂMĂDEALĂ, primar Puhăceni: Noi vom continua și în continuare să identificăm surse financiare pentru a acoperi întreaga localitate cu magistrale pentru apeduct. În același timp, este anunțat de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale un apel de proiecte prin ONRDL pentru stații de tratare a apei. Vom încerca și acolo să punem o cerere de finanțare.
Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, anul trecut au fost finalizate 47 de proiecte de dezvoltare locală prin intermediul Programului "Satul European 2" şi au fost construiți și reabilitați peste 218 kilometri de apeduct. Iar în urma a şase proiecte de dezvoltare regională din domeniul apei și sanitației au mai fost construiți și reabilitați peste 74 de kilometri de apeduct. Până în 2028 ar urma să fie implementate peste 170 de proiecte de dezvoltare, cu un buget de 1,5 miliarde de lei.
SERGIU TĂBĂCARU, șef Direcția apă și sanitație, MIDR: Conform strategiei, noi urmează ca până în anul 2030 să asigurăm peste 96% din populație cu apă potabilă și peste 80% din populație cu acces la sisteme de canalizare.
Guvernul a folosit amalgamarea voluntară ca instrument de finanțare pentru extinderea rețelelor. Primăriile care au ales să se unească vor beneficia de fonduri mai mari pentru dezvoltarea infrastructurii. Pentru proiectele regionale este necesară o contribuție minimă de 10% din partea autorităților locale.
SERGIU TĂBĂCARU, șef Direcția apă și sanitație, MIDR: De exemplu, pentru Primăria X aveam 10 milioane în plafon. A inițiat procesul de amalgamare cu încă 3 localități. În cazul respectiv, localitatea nou formată, amalgamată, va primi 40 de milioane. Nu ne limităm doar la acele 10 milioane, dar se oferă posibilitatea și câte 10 milioane pentru celelalte localități.
Citește și: Canicula se menţine duminică: 40 de grade în sudul şi centrul R. MoldovaÎn paralel, autoritățile pregătesc strategii pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare până în 2055, dar și un plan de acțiuni pentru 2026–2030. Scopul este alinierea la standardele UE și atragerea de noi finanțări, astfel încât apa curată la robinet să devină o normalitate și în satele din Republica Moldova.
